Clauza de confidentialitate, sperietoarea managerilor

Joi, 07 Septembrie 2006, ora 12:34
1613 citiri

Baze de date cu clienti, proiecte in curs de implementare, strategii, informatii despre salariile, chiriile sau preturile pe care le plateste o companie pentru diverse servicii A- toate pot conta pentru o firma rivala. De fiecare data cand parasesti un loc de munca, te feresti sa spui unde plecim mai ales daca detaliile noului contract nu sunt definitive. Iar daca acest lucru se intampla la nivel de A"muritoriA", de ce nu ar fi la fel, sau chiar mai rau, la nivelul managerilor. Pentru ca ei pleaca cu secrete, cu strategii si cu posibilitatea de a fura clienti.

Legenda spune ca oamenii care cunosc formula secreta dupa care se fabrica celebra Coca Cola poti sa-i numeri pe degete. Toti fac parte din consiliul de administratie ai gigantului mondial si nu ar pleca de acolo A"nici mortiA". Numai ca nu acelasi lucru se poate spune si despre top-managerii care nu sunt legati de o traditie de secole.

Din acest motiv au luat nastere contractele cu clauze de confidentialitate. Practica incheierii, cu personajele cheie din structura conducerii unei firme, a unor acorduri de confidentialitate, devine o practica obisnuita si chiar necesara si in cazul firmelor de la noi.

In conditiile in care concurenta se intensifica, companiile romanesti cer din ce in ce mai des angajatilor si, in special, managerilor sa semneze clauze sau chiar acorduri de confidentialitate si de neconcurenta.

O noua tendinta consta in a impune managerilor, la incetarea raporturilor de munca, asa numitele clauze A"non-solicitA". Potrivit acestora, un manager care paraseste o companie se angajeaza sa se abtina de la orice actiune de atragere de clienti sau colegi catre un competitor sau un viitor angajator.

Cel mai cunoscut acord este cel de confidentialitate, prin care angajatul nu are voie sa dezvaluie informatii considerate confidentiale sau secrete de comert. Dar, mai nou, incepe sa-si faca loc in actele de angajare ale managerilor si clauza de neconcurenta, prin care li se impune acestora sa nu lucreze pentru un competitor al companiei atit pe perioda derularii raporturilor de munca, cat si pentru o perioada anume dupa incetarea acestora si pe un teritoriu limitat.

De obicei durata medie a interdictiei este de unu-doi ani. Asumandu-si o astfel de obligatie, angajatul primeste, de regula, o compensatie baneasca pentru ca a renuntat A"a prioriA" la dreptul de a se angaja la orice alta companie.

In general, compensatia baneasca, primita in acest caz, poate ajunge si la 50% din salariul lunar al managerului si ca ea se plateste in fiecare din lunile in care acesta are interdictia de a pleca la concurenta. In momentul nerespectarii acestor contracte, vechiul angajator poate cere despagubiri. In functie de dimensiunea prejudiciului, se pot cere despagubiri de zeci de mii sau chiar sute de mii de euro.

Bloombiz

Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă, Directorul Financiar al ONE United Properties, a participat la cea de-a treia ediție a Quarterly Report, din 6 martie, eveniment marca Ziare.com, alături de partenerul principal...
Un mare combinat din România, deținut de un miliardar rus, face concedieri masive: ”Vom oferi locuri de muncă vacante”
Un mare combinat din România, deținut de un miliardar rus, face concedieri masive: ”Vom oferi locuri de muncă vacante”
Peste 80 din cei 186 de angajaţi ai combinatului de alumină Alum SA din Tulcea vor rămâne fără locuri de muncă, începând de luni, a anunţat, joi, 28 martie, subprefectul judeţului...