Romanii investesc in imobiliare si metale pretioase

Marti, 07 Noiembrie 2006, ora 15:03
1071 citiri

Romanii considera ca cele mai profitabile forme de economisire sunt bunurile imobiliare si metalele pretioase, conform unui studiu de piata comandat de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDSB). La studiul realizat pe un esantion de 1.515 subiecti apartinand categoriei utilizatorilor de produse si servicii bancare, 57 la suta au indicat drept plasament profitabil bunurile imobiliare, 35 al suta metalele pretioase, in timp ce 18 la suta apreciaza depozitele la banci ca fiind cea mai profitabila modalitate de economisire.Experienta subiectilor configureaza insa o alta ierarhie, formele de economisire utilizate fiind depozitele la banci - 44 la suta, carnetele CEC - 44 la suta, pastrarea banilor in casa - 43 la suta, economiile in euro - 41 la suta, conturile curente - 36 la suta, economiile in dolari americani - 30 la suta.

Persoanelor peste 50 de ani, cele cu statut ocupational ridicat, cu studii superioare, din orasele medii si mari, cu un venit personal lunar intre 900 si 1.500 lei, din Bucuresti, prefera depunerile la banci. Preferintele pentru depunerile la CEC se regasesc intr-o masura mai mare in cazul persoanelor peste 50 de ani, pensionari, cu studii elementare, cu venit relativ scazut, din mediul urban.

Pastrarea banilor in casa este preferata in mai mare masura de tineri, cu un nivel de educatie relativ scazut, cu un venit personal lunar de maxim 300 lei, din Muntenia, iar pastrarea economiilor in euro este preferata de persoanele cu statut ocupational ridicat, cu studii superioare, din orasele cu peste 200.000 de locuitori, cu un venit lunar personal si pe gospodarie de peste 900 lei, din Bucuresti.

Majoritatea celor care reusesc sa economiseasca usor si relativ usor fac parte din grupa de varsta 26-45 de ani, apartin unor gospodarii din Bucuresti, in care exista cel putin doi membri cu venit permanent si au un venit personal lunar de peste 900 lei si un venit al gospodariei ce depaseste 1.800 lei.

Relativ greu economisesc cei de peste 50 de ani, mai ales agricultorii, cei cu studii elementare, din mediul rural, cu un venit personal lunar intre 300 si 900 lei, din Transilvania. Nu reusesc sa economiseasca mai ales femeile, persoanele peste 50 de ani, muncitorii, cei cu studii elementare, cu un venit personal lunar maxim de 300 lei, din orasele mari si din Bucuresti.

Aproximativ 19 la suta dintre cei intervievati au raspuns ca nu pot economisi, in timp ce aproape o treime dintre respondenti (32 la suta) au declarat ca reusesc sa economiseasca sub 100 lei, 24 la suta economisesc intre 100 si 300 lei, iar 14 la suta reusesc sa faca economii de peste 300 lei.

Majoritatea repondentilor din categoria celor care economisesc peste 300 lei sunt tineri, cu statut ocupational ridicat sau patroni, liber-profesionisti, cu un venit personal lunar de peste 900 lei, din orase mari si din Bucuresti. Sub 100 lei economisesc persoanele cu varsta peste 50 de ani, agricultori sau muncitori, cu un venit personal lunar de maxim 300 lei, din mediul rural.

Majoritatea celor care apreciaza ca vor economisi mai mult dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana sunt persoane intre 18 si 25 de ani, cu studii medii, salariati, cu venituri intre 300 si 600 lei, care traiesc in orase cu peste 200.000 de locuitori.

Spre cheltuirea banilor sunt orientati mai degraba cei de varsta medie, muncitori, cu studii medii, cu un venit personal relativ scazut, din orasele mari din Muntenia. Intr-o afacere ar investi tinerii, patronii, liber-profesionistii, cei cu studii superioare, cu venituri ale gospodariei relativ ridicate, din Muntenia, iar in bunuri imobiliare ar investi tinerii si tehnicienii, comerciantii, cu studii medii, cu un venit personal si pe gospodarie mediu spre ridicat, din orasele mari, din Transilvania.

In ultimele 12 luni, 22 la suta dintre cei intervievati au efectuat depuneri in conturi bancare, iar 15 la suta au deschis un cont curent. Opt la suta dintre repondenti au deschis un cont curent/au constituit un depozit la o alta banca decat cea la care aveau deja, aceasta decizie fiind determinata, in principal, de atractivitatea ofertelor si calitatea serviciilor. Lichidari de cont/depozit au fost efectuate de 15 la suta dintre subiecti, in special pentru achizitii si diverse alte cheltuieli.

Rompres