Peste 80% din jucatorii pietei de capital romani cer transparenta pietelor alternative

Un studiu efectuat de firma de consultanta si audit Mazars in 15 tari ale Uniunii sustine ca, desi nu toti romanii au inteles regulile impuse pietei de capital de Directiva europeana privind transparenta, majoritatea s-a pronuntat pentru extinderea acesteia asupra pietei nereglementate, informeaza NewsIn.

Studiul prezentat marti releva ca 38% din respondentii romani doresc ca pietele nereglementate sau alternative sa se supuna acelorasi reguli ca si cele reglementate, in timp ce aproape 43% spun ca pietele alternative ar trebui sa beneficieze de un cadru legal ceva mai permisiv.

In acelasi timp, peste 70% din firmele listate romanesti supuse sondajului Mazars au aplicat normele noii directive, in timp ce 27% nu au corespuns normelor de transparenta-cifra destul de ingrijoratoare, daca se ia in calcul ca firmele din zona euro au un procentaj de respectare de 95-100%.

Totodata, studiul releva faptul ca firmele listate din Romania nu inteleg pe deplin legislatia nationala care a transpus Directiva europeana privind transparenta pietei.

Cei mai multi respondenti (28%) ai studiului sustin ca practicile pietei, dar si neclaritatile din legislatia locala sunt principalele vinovate pentru lipsa aplicarii unor masuri de transparenta a tranzactiilor si informatiilor despre piata. Acelasi motiv a fost invocat ca principal pentru lipsa de intelegere a directivei si de catre firmele din Ungaria (45%) si Irlanda (30%).

In schimb, emitentii cu experienta sustin ca aceasta simplifica procedurile de emisiune pe piata primara.

Respondentii din Romania (50%), Marea Britanie (44%), Austria (75%) si Ungaria (50%) spun ca directiva faciliteaza emisiunile de pe piata primara, in contrast cu opiniile celor din Cehia, Polonia, Franta, Germania si Luxemburg.

In schimb, romanii sustin in proportie de 47,6% ca directiva poate aduce calitate pietei, in vreme ce 19% cred ca directiva nu are nici un efect asupra acesteia.

Cel mai bine-vazuta de spanioli (peste 80% o considera eficienta), directiva este considerata inutila de irlandezi (60%), francezi (48%) si germani (47%).

Romanii si polonezii au procente similare (66%) pentru respondentii care sustin ca exista suficiente reglementari pe piata de capital in domeniul transparentei, si conduc in randul celor cu opinii contrare: 33% din polonezi si 24% din romani spun ca ar fi nevoie de reglementari suplimentare in domeniul transparentei, procente secondate de Spania (18,2%), Franta si Italia (15,8%).

Romanii sustin ca firmele mici si mijlocii nu ar trebui sa aiba aceleasi criterii de transparenta ca firmele mari (40%), in timp ce numai 30% din repondenti sustin contrarul.

Parerile sunt impartite la nivelul tarilor, cu exceptia Poloniei, unde toti respondentii care si-au exprimat opinia (40%) s-au pronuntat in favoarea unor reguli comune tuturor companiilor, indiferent de marimea acestora.

In mai 2009, Mazars a fost selectat de Comisia Europeana in vederea efectuarii unui studiu de evaluare cu privire la modul in care sunt indeplinite anumite cerinte impuse de Directiva privind Transparenta societatilor comerciale cotate la bursa (Directiva 2004/109/CE).

Scopul acestui studiu a constat in colectarea a si analizarea opiniilor principalilor jucatori de pe piata cu privire la eficienta Directivei in 15 tari ale Uniunii Europene si in 6 mari piete financiare din afara UE.

Astfel, au fost invitati sa participe peste 3.500 de actionari majoritari, fiind realizate aproape 100 de interviuri.

Adoptata in 2004, Directiva privind armonizarea obligatiilor de transparenta in ceea ce priveste informatia referitoare la emitentii ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata ("Directiva privind Transparenta") reprezinta una din masurile legislative-cheie luate in cadrul Planului de Actiune UE cu privire la Serviciile Financiare din 1999, in scopul crearii unei Piete Unice reale a serviciilor financiare.