Șansele reale ale Bulgariei să adere la moneda unică din 2025. Care este noua dată preconizată și cu cât sunt mai aproape bulgarii de euro decât România

Ministrul Finanţelor din Bulgaria, Assen Vassilev, a declarat recent că procesul de aderare la zona euro a ţării vecine continuă, dar data exactă a aderării ar putea fi amânată cu până la șase luni, în condiţiile în care autorităţile de la Sofia încearcă să îndeplinească criteriile de aderare în 2025.

Anul trecut, guvernul bulgar a anunțat că țara va adera la moneda unică la 1 ianuarie 2025, însă între timp s-a dovedit că criteriile de convergență sunt mai dificil de îndeplinit în timp util. Deși e posibilă o nouă amânare, mijlocul anului 2025 ar fi totuși o marjă clară și destul de apropiată, spre deosebire de România, unde nu doar că nu mai există o țintă temporală bine definită, dar ne aflăm și la distanțe mult mai mari față de criteriile de convergență cerute de Zona Euro.

Potrivit Bloomberg, Assen Vassilev a declarat că Bulgaria va cere un raport extraordinar de evaluare imediat ca va îndeplini criteriile, iar aderarea în luna martie sau iulie a anului următor devine din ce în ce mai probabilă. Până acum, toate cele 20 de state din zona euro au făcut trecerea la moneda unică începând cu data de 1 ianuarie. „Nu am renunţat la data de 1 ianuarie 2025", a spus Assen Vassilev într-un interviu pentru Bloomberg. Atingerea ţintei vizând aderarea la începutul anului următor "este aproape, foarte aproape", a adăugat Vassilev.

Deși, la fel ca în România, FMI a recomandat recent guvernului să mărească taxele, Vassilev a anunţat că Executivul nu intenţionează să le mărească. Ministrul de Finanţe a subliniat că restabilirea TVA la 20%, exceptând restaurantele, reprezintă un exemplu al modului în care Guvernul abordează impozitarea. Deşi FMI a recomandat egalizarea ratei TVA în toate sectoarele, Ministerul de Finanţe se opune, a declarat Vassilev. „Nu intenţionăm să majorăm taxele”, a reiterat Vassilev, referindu-se la propunerile FMI, care includ taxarea progresivă a veniturilor pentru persoane fizice.

„Inflaţia scade rapid, în prezentă se situează la 3,3%, sub valoarea de referinţă cerută pentru intrarea în zona euro”, a declarat Vassilev, adăugând că acest indicator este monitorizat timp de 12 luni.

Parcursul sinuos al Bulgariei până la euro

La aderarea sa la Uniunea Europeană în 2007, Bulgaria s-a angajat să înlocuiască leva, moneda sa națională, cu euro, conform tratatului de aderare la UE din 2005. Potrivit înțelegerii ratificate în momentul aderării, schimbarea va avea loc atunci când țara îndeplinește toate criteriile de convergență necesare. Deoarece leva a fost ancorată de Deutsche Mark la paritate, ancorarea leva la euro a fost efectuată efectiv la 1 ianuarie 1999, la un curs de 1.95583 leva pentru un euro, aceasta fiind rata fixă de schimb a Deutsche Mark față de euro.

Bulgaria a aderat oficial la Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II) pe 10 iulie 2020. Oficialii guvernamentali și ai băncii centrale din Bulgaria au adoptat un plan național preliminar pentru adoptarea euro la 30 iunie 2021, exprimând în aceeași zi intenția țării de a adopta euro la 1 ianuarie 2024. În mai 2022, guvernul a adoptat o versiune mai detaliată a planului său de introducere a euro, confirmând din nou angajamentul țării de a adopta euro la data stabilită. Însă, pe 21 februarie 2023, Bulgaria a abandonat planul de a adopta moneda unică la 1 ianuarie 2024 din cauza unei crize politice interne care a blocat, practic, parcursul de aderare la criteriile de convergență.

Până acum, Bulgaria a îndeplinit trei dintre cele cinci criterii în ultimul raport de convergență publicat de Banca Centrală Europeană în iunie 2022. Procesul de aderare la ERM II și îndeplinirea altor criterii necesare pentru adoptarea euro continuă astfel pentru Bulgaria și în prezent.

Contextul mai larg este legat de faptul că Bulgaria a fost afectată de instabilitate politică, inclusiv o succesiune de coaliţii fragile şi guverne interimare, care i-au perturbat eforturile de aderare la zona euro. Analiștii Bloomberg au reliefat și faptul că Războiul din Ucraina şi criza energetică europeană de anul trecut au modificat la rândul lor planurile vizând respectarea ţintei de inflaţie.

Recent, Paschal Donohoe, președintele Eurogrup, reuniunea miniștrilor de Finanțe din Zona Euro, și-a exprimat optimismul referitor la posibilitatea Bulgariei de a se alătura zonei euro în anul 2025. El a subliniat că decizia de a solicita o reevaluare economică revine Guvernului de la Sofia: "Bulgaria poate adera în 2025 şi toate eforturile care sunt făcute acum pentru îndeplinirea ţintei de inflaţie în acest an sunt esenţiale", a declarat acesta săptămâna trecută.

În pofida acestui fapt, scenele de tensiune politică sunt obișnuite în Bulgaria. Cele mai mari două formațiuni politice, care au format în 2023 o coaliție cu speranța de a depăși impasul, nu reușesc să ajungă la un consens sustenabil în privința strategiilor de reformă și a numirilor administrative, riscând să dizolve coaliția de guvernare la mai puțin de nouă luni de la înființare.

Mai mult, Rumen Radev, președintele Bulgariei, i-a încredințat luni Mariei Gabriel, fost comisar european și fost viceprim-ministru în cabinetul demisionar al lui Nikolai Denkov, mandatul de a forma un nou guvern. Gabriel, care face parte din partidul GERB, de orientare liberal-conservatoare, are termen de o săptămână pentru a propune un cabinet nou. Succesul în formarea unui guvern pro-vest la Sofia ar preveni necesitatea organizării unor noi alegeri în Bulgaria, pentru a șasea oară în ultimii trei ani.

Cu toate acestea, Consiliul Uniunii Europene a aprobat, la începutul lunii februarie, designul părţii naţionale a monedelor euro bulgăreşti, a anunţat Banca Naţională a Bulgariei (BNB). Designul reproduce simbolurile care apar pe actualele monede bulgăreşti: Călăreţul de la Madara – pe monedele de 1, 2, 5, 10, 20 şi 50 de eurocenţi; Sfântul Ivan Rilski – pe moneda de 1 euro; Sfântul Paisie de la Hilandar – pe moneda de 2 euro.

Potrivit unei analize recente publicate de Economica.net pe subiect, aderarea la zona euro ar ajuta Bulgaria, cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, să atragă mai multe investiţii străine şi să obţină un rating suveran mai bun, ceea ce i-ar reduce costurile de finanţare a datoriilor. Lansată în 11 ţări la începutul anului 1999, euro a rămas o monedă electronică în primii săi trei ani. însă în prezent zona euro include 20 de ţări, fiind metoda de plată pentru aproximativ 350 de milioane de persoane.

Ce înseamnă de fapt procesul de aderare la euro și cât de departe este România, față de bulgari

Conform ultimei analize realizate de Comisia Europeană, România nu este încă pregătită pentru adoptarea monedei euro, estimându-se că un termen fezabil ar fi 2030. De-a lungul timpului, discuțiile politice au fluctuat în privința momentului adoptării euro, începând cu anul 2012, apoi mutându-se spre 2015, ulterior spre 2019, apoi spre 2027, 2028 sau 2029, pentru ca în cele din urmă discuțiile să înceteze și Guvernul să renunțe la stabilirea unei noi date pentru trecerea la moneda unică europeană. Anterior, Guvernul stabilise ca obiective anii 2019 și 2024 pentru adoptarea euro, arată Euronews.

Europa Liberă a realizat în ianuarie o analiză a gradului de distanță la care se află țara noastră de moneda euro. Pentru a adopta moneda unică, România ar trebui să îndeplinească un set de condiții bine definite. Criteriile acestui proces irevocabil sunt intenționat foarte stricte: nu se poate depăși niciuna dintre limite, pentru că orice semn de eterogenitate ar putea avea repercusiuni imense asupra celorlalte țări care folosesc moneda unică, spun experții în economie.

Deși Bulgaria a reușit să-și coboare rata inflației, încă nu se află nici vecinii noștri în marja cerută de europeni. Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5% peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate. În prezent, procesul de aderare la euro pentru România se prefigurează a fi dificil, având în vedere lupta populației cu o rată ridicată a inflației, care a scăzut recent la 6,72%, conform celor mai noi date oferite de Institutul Național de Statistică (comparativ, Bulgaria a reușit să coboare rata inflației la 3,3%, după cum confirma ministrul bulgar al Finanțelor). Mai mult, pentru acest an, proiecțiile Băncii Naționale a României anticipează o creștere a inflației la 7,7% în primul trimestru, urmată de o reducere la 6,8% până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru.

Deficitul bugetar este un element non-negociabil în aderarea la moneda unică, acesta neputând fi mai ridicat de 3%. Potrivit sursei citate, în 2023, România a rămas singura țară din UE în procedură de deficit excesiv, după pandemie. Estimarea este că deficitul final se va apropia bine de 6%. Prognoza experților în economie este că nici în 2024 nu va fi mult mai bine. Comparativ, site-ul Ministerului de Finanțe din Bulgaria, plasează deficitul bugetar al țării în marja estimate a 2,2% pentru 2023.

Datoria publică nu trebuie să sară de 60% din PIB. Deși România îndeplinește acest criteriu, atât FMI, Banca Mondială, cât și voci din rândul analiștilor economici au declarant că rata de creditare guvernamentală crește galopant și tendința din ultimii ani a datoriei publice a fost de creștere vertiginoasă. Datoria externă totală a crescut, în ianuarie 2024, cu 4,314 miliarde euro, până la 173,126 miliarde euro, iar deficitul de cont curent s-a majorat cu 78,7%, la 1,358 miliarde euro, arată ultima informare venită de la Banca Naţională a României printr-un comunicat. În prezent datoria publică a României se situează la 48,9% din PIB. În contrast, ultimele date disponibile plasează datoria guvernamentală a Bulgariei la o marjă de 21,0% din PIB-ul nominal al țării în septembrie 2023.

România trebuie să demonstreze, totodată, că are o monedă stabilă și că nu ar trage în jos alte țări. Spre deosebire de altele, este un criteriu îndeplinit de țara noastră, considerând că din 2008, cursul de schimb leu-euro nu s-a depreciat cu mai mult de un leu, punctează Euronews. Cu toate acestea, aici mai trebuie făcută și distincția că, în timp ce vecinii bulgari se află pe o traiectorie asumată de aderare, în cazul României, leul românesc nu participă la Mecanismul ratelor de schimb european (ERM II). În momentul aderării României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, fusese prevăzut că România să participe la ERM II începând din 2010-2012, însă Președintele Băncii Centrale Europene de atunci, Jean-Claude Trichet a mărturisit la vremea respectivă faptul că „România are mult de lucrat timp de câțiva ani”.

Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor. Din acest punct de vedere, România nu se încadrează nici de departe, având o rată a dobânzii pe termen lung de 7,8%. Ținta ar fi să ajungă la 2%, deci e de parcurs o cale lungă, cu atât mai mult cu cât indicatorul se calculează pe zece ani. Bulgarii mai au la rândul lor de lucrat aici, însă, desi banca națională a țării a majorat ratele dobânzilor cu 0,01 puncte procentuale, de la 3,79% la o rată anuală de 3,8%, se află totuși mai aproape de țintă.

...citeste mai departe despre "Șansele reale ale Bulgariei să adere la moneda unică din 2025. Care este noua dată preconizată și cu cât sunt mai aproape bulgarii de euro decât România" pe Ziare.com