Baltazar: Nu ai 1300 de euro pentru impozit, nu ai ce cauta in piata!

"Daca nu esti in stare sa platesti 1300 de euro pe an, impozit forfetar, nu meriti sa fii in piata!", a declarat, in exclusivitate pentru Bloombiz, Bogdan Baltazar, fostul presedinte al BRD. Acesta considera masura o lovitura grea aplicataevaziunii fiscale.

Vezi interviul video (partea 1 si partea 2) pe Biztube.ro

Spuneti-ne 3 greseli din programul anticriza al guvernului Boc si ce-ati fi facut dumneavoastra, daca erati in locul premierului?

Nu cred ca putem vorbi de greseli, dar, in general, trebuia o mai mare severitate in dimensionarea cheltuielilor bugetare.

In al doilea rand, as fi vrut sa fie mai clar identificate, in program, tintele de investitii. Se spune ca vor fi 10 miliarde de euro, dar eu nu stiu unde vor fi investiti! Trebuia facut acest lucru pentru ca opinia publica sa poata verifica la sfarsitul anului sau in 2010, cand este termenul limita.

In al treilea rand, mi-ar fi placut sa fie mai clar reflectat in buget sprijinul bugetar pentru IMM-uri si profesii liberale.

Ce se mai poate face pentru IMM-uri acum?

S-ar putea mari capitalizarea Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, pe care liberalii l-au omorat in finalul guvernarii; au vrut ei sa faca o alta forma, ciudata, era o teapa!

Din fericire nu au reusit si acum s-a reoperationalizat acest fond. As fi preferat sa se capitalizeze in plus si sa existe un termen foarte clar pentru crearea Fondului National de Contragarantare, care sa mareasca capacitatea primului.

As vrea sa se inteleaga foarte bine ca aceasta crestere a capitalului CEC si Eximbank este departe de a fi o solutie. Creditele pentru IMM-uri, dintre care multe sunt contragarantate prin acest fond (pana la 80%), sunt date intr-o proportie de peste 95% de celelalte banci, altele decat CEC.

Atunci, marea lovitura s-ar fi dat nu prin aruncarea a 100 milioane de euro in CEC, care, oricum, trebuie sa-si creeze o anumita experienta de creditare corporativa, ci prin intarirea capacitatii de garantarea a Fondului.

Premierul Boc a declarat de curand, ca, fara imprumutul FMI, cursul ar fi ajuns undeva la 5-6 lei pe euro. Sunteti de acord cu aceasta afirmatie?

NU. Eu sunt un mare sustinator, inca din noiembrie anul trecut, al acestei "parasute de aur" (Basescu i-a spus "centura de siguranta"), care ofera un spate pentru finantele romanesti, pentru BNR, pentru eventuala necesitate de aparare a cursului leului la un nivel sustenabil, rezonabil, chiar de usoara apreciere. Dar nu sunt de acord cu premierul.

Pentru a preveni o astfel de lovitura impotriva valutei noastre, luam aceste credite, dar nu sunt de acord cu aceasta estimare. E foarte defetista. Mi se pare imposibil!

Mai exista, totusi, un risc de depreciere a leului dupa imprumutul de la FMI?

Marele risc il reprezinta politicileguvernamentale gresite, neindeplinirea angajamentelor din scrisoarea de intentie. Daca am luat o centura de preventie, anumite angajamente, trebuie respectate adliteram altfel, dupa transa de 5 miliarde de euro, FMI constata neindeplinirea acestor angajamente si nu ne mai permite sa tragem. Atunci credibilitatea Romaniei ar fi extrem de zdruncinata.

Ministerul Finantelor Publice vrea sa introduca un plafon minim pentru impozitul pe profit si impozitul pe cifra de afaceri de 1300 de euro/an. Sunteti de acord cu aceasta masura?

Total!

Chiar daca in Franta, aceasta suma, de 1300 de euro se plateste doar de catre companiile care au o cifra de afaceri de peste 750 000 de euro?

Sunt de acord. Daca nu esti in stare sa platesti 1300 de euro impozit forfetar pe an, nu meriti sa fii in piata!

Va reduce aceasta masura evaziunea fiscala din Romania?

Evident! Cei care la ora actuala o fac, si sunt peste jumatate din intreprinderi, vor plati macar atat.

Nimeni nu s-ar fi asteptat ca SUA, cu cea mai liberala economie din lume sa aplice astfel de masuri etatiste si sa directioneze foarte multi bani, din bugetul de stat, catre companiile private acum falimentare. Redevine statul un jucator important?

Da. In astfel de crize sistemice, profunde, statul are obligatia sa intervina. Partea proasta este ca a intervenit, pana la ora actula, mai mult din postura de a fi vazut ca a facut ceva - incepand cu mandatul lui Bush si acum, in mandatul lui Obama.

De exemplu, prima masura a fost alocarea a 700 miliarde $ pentru cumpararea de catre stat a activelor toxice. Nu s-a intamplat nimic pentru ca nu si-au dat seama ca o astfel de actiune implica audituri profunde, descalcirea unor registre contabile masluite, pentru a vedea realmente care sunt activele toxice.

Banii aia au fost absolut nefolositori! Dupa asta, cineva a zis:"Nu ne-am dat seama ca este un proces greu si lung, hai sa injectam capital, fara sa mai cumparam active toxice, sa injectam capital sub forma de participatii, imprumuturi convertibile in actiuni sau sa cumparam actiuni preferentiale". Si s-a aruncat iarasi cu bani in banci.

Cel putin transa aceasta a fost virata, vreo 500 de miliarde de $, dar iarasi nu s-a intamplat nimic! Trebuia sa se reia creditarea, dar bancile nu au facut-o. In schimb, au achizitionat alte banci, au dat bonusuri exorbitante s.a.m.d. Deci, pana acum, aproape nimic nu a intrat util in economia americana.

Statul intervine, dar prost. Nu avem insa alta solutii, pentru ca, asa cum spunea si Churchill, statul este, in fond, un instrument al clasei de oameni politici (indiferent de partid) care sunt, in primul rand, interesati sa fie realesi si sunt corupti in toate tarile.

Care ar fi alte solutii?

Solutia ar fi sa ne mai linistim cu aceste injectii si sa lasam - sigur, cu pretul unor necazuri sociale, dar asta este - sa lasam piata sa rezolve singura. Sa lasam companiile sa intre in faliment.

Aceasta lege in SUA este foarte generoasa la adresa falitului. Este mai mult o lege de protectie in perioada in care se reorganizeaza, isi plateste datoriile, se schimba conducerea companiilor.

Eu sunt foarte liberal (cu l, nu L, sa nu fie confuzie) si atunci, in fata acestei evidente neputinte a statului de a cheltui util aceste sume din buzunarul tuturor americanilor, as zice ca, intr-o mare masura, sa se lase piata sa-si rezolve problemele, in limitele legislatiei existente.

Dar este vorba si de cealalta parte, de restructurarea si imbunatatirea supravegherii financiare, includerea hedge fund-urilor,equity fund-urilor, private equity fund-urilor in reglementarea Rezervei Federale si, mai ales, in reglementarea Corporatiei Federale pentru Asigurarea Depozitelor, FDIC, care are putere extraordinara - poate sa cumpere si sa lichideze banci aflate in dezastru, spre deosebire de FED.


Credeti ca sunt multe banci in Romania care au un procent mare de active toxice?

Deloc. Sunt banci care au in bilantul lor active neperformante. A crescut numarul de 3 ori, de la 0,5% la 1,5% din totalul activelor, dar e foarte suportabil. Active toxice de genul celor din Occident nu exista in nici o banca din Romania.

Este acesta un semn ca bancile din Romania sunt suficient de puternice pentru a trece fara probleme peste criza?

Da si, imi pare rau sa spun - pentru ca am fost presedintele uneia dintre ele pentru 7 ani - este si un semn al stadiului incipient, ca sa nu-l numesc primitiv, in care s-a dezvoltat "sofisticarea" bancilor noastre.

Ford si Renault au obtinut fiecare de la BERD cate un imprumut garantat in proportie de 80% de catre statul roman. Este acesta un semn si pentru alte companii din alte industrii ca ar putea obtine astfel de garantii?

Este un semn ca ar putea cere, nu si un semn ca ar putea obtine. Trebuie sa fim masurati cand extindem astfel de garantii.

Este ajutorul de stat o solutie in aceasta situatie?

Da, si mi se pare justificat avand in vedere importanta Ford si Dacia Renault si pentru producatorii pe orizontala. Nu este vorba doar de miile de muncitori care lucreaza la Ford si Renault, dar este vorba si de zecile de mii care lucreaza in industria orizontala pentru componente auto.

Dar e mai importanta decat alte industrii? Mai importanta decat IMM-urile?

Nu. Se fac eforturi, nu prea bine directionate, dar se fac eforturi si pentru IMM-uri. Apoi, retineti ca BERD estede acord sa dea creditele. Sigur, obtin si garantia de 80%, dar oricine s-ar duce la Banca Europeana si ar obtine un astfel de credit, cred ca ar putea sa ceara cu o anumita indreptatire o astfel de garantie din partea statului.

Marile agentii de evaluare S&P si Fitch s-au cam inselat in a prevedea criza..

Tot timpul se insala. S-au inselat si in Asia in "97 si in Rusia in "98; ele s-au inselat rau de tot si cand au dat, invariabil, pe banda rulanta, rating triplu A, obligatiunilor ipotecare care erau de pe atunci junk.

Agentiile de rating, asa cum sunt ele acum, ar trebui desfiintate! S-au facut de ras total si sa nu uitam ca aveau capacitatea asta de a induce in eroare lumea, pentru ca ele au o parte de consulting si o parte de rating.

Pentru rating platesti, e ok, dar partea de consulting lucreaza in interesul clientilor lor, pentru a ieftini o tara, pentru a o scumpi, pentru a face sa planeze tot felul de dubii, pentru a deprecia anumite active sau chiar o tara in ansamblu. Asta s-a intamplat cu noi!

Atat presedintele cat si premierul si-au schimbat brusc pozitia in ceea ce priveste imprumutul de la FMI.

Cred ca s-au confruntat cu realitatile. A existat tendinta promisiunilor dinaintea alegerilor parlamentare, a existat si o oarecare incredere in acele promisiuni goale si lipsite de orice realism si realitatile- scaderea veniturilor bugetare, aparitia falimentelor, concedierea de oameni si, mai ales, ceea ce ni se transmitea deja, de catre FMI si CE, ca aceste previziuni si premisele pe care se baza bugetul nu erau realiste. Atunci, in fine, le-a venit mesajul.

Bine, dar statul se imprumuta pentru ca sa puna la dispozitia bancilor straine din Romania bani pe care acestea ii vor folosi dupa cum le vor dicta interesele. Cum vi se pare aceasta masura?

NU e adevarat! Nu le pune deloc la dispozitia bancilor.

Nici prin scaderea nivelului RMO?

Deloc. Aia sunt banii bancilor. E o mare erezie! Banii statului roman nu ajung la banci.

Scaderea RMO este determinata de faptul ca frenezia creditarii, pentru care BNR sustine oficial ca a facut rezervele mari, nu mai exista. Nu mai este aceasta efervescenta.

Am fost intr-un talkshow si mi s-a spus ca nu mai este creditare, deci nu mai avem niciun motiv sa mentinem RMO la acest nivel si oricum stand-by-ul cu FMI ne permite sa luam aceasta decizie. Banii nu ajung la banci. Rezervele minime obligatorii sunt ale lor.

Este adevarat. In schimb, pana acum, nu aveau acces la acesti bani. Nu este o coincidenta stranie ca cele 13 miliarde luate imprumut de la FMI coincid cu suma pe care o totalizeaza aceste rezerve la BNR?

Nu si am o mare alergie la treaba asta! Banii aia sunt ai bancilor, confiscati temporar de BNR, bani care acum vin inapoi pentru ca se vrea activarea creditarii. Atunci este normal sa eliberezi din rezervele bancilor.

Este suficienta aceasta masura de scadere la 0 a RMO pentru imprumuturile pe termen lung, de peste doi ani?

NU, nu este suficient. Aceasta este doar o schimbare a bazeide calcul.Am fost uluit de greselile unor jurnalisti: "BNR elibereaza 5 miliarde de euro". E o nebunie! Eu am zis din prima zi 600-700 milioane de euro, pentru ca2 miliarde de euro reprezinta totalul pasivelor bancilor cu scadente reziduale pe termen lung, de peste doi ani. Restul de 10 miliarde sunt pe termen scurt, cum e normal.

Ce sfaturi ati da managerilor romani, in aceasta perioada?

Sa nu se piarda cu firea, sa nu dea afara oameni buni, sa foloseasca momentul acesta sa-si concedieze amantele neperformante, ca sunt si de astea, si sa scape de pilosi. Probabil ca erau pilosii guvernarii trecute, acum trebuie sa angajeze pilosii actualei guvernari, dar sa nu se panicheze.

Vor primi bani pentru consolidarea afacerilor. Sa nu incerce sa dea lovituri, sa faca ceea ce stiu sa faca si sa continue sa supravietuiasca. Sunt convins ca dintre ei, covarsitoarea majoritate va fi aici si peste un an si peste doi si peste 10.

Sa nu ne lasam cuprinsi de senzationalismul stirilor pe care le citim, ci sa incercam sa ne vedem de treburile noastre constienti, seriosi, dand ce vor clientii, scazand preturile acolo unde nu mai merge vanzarea.

Ministrul Pogea si-a manifestat ingrijorarea ca unul din patru IMM-uri va da faliment.

Da. In America, numarul de falimente este enorm dar si numarul de creari de firme este mare. Ministrul Pogea ar trebui sa se preocupe de debirocratizarea infiintarii de noi intreprinderi. La noi, in Romania, ar trebui ca mii de IMM-uri sa falimenteze si mai multe mii de intreprinderi sa se infiinteze. Asta e sintagma schumpeteriana, a lui Jospeh Schumpeter: "Creation of distruction".