Sahara, viitoarea sursa de energie a Europei?

Un camp de oglinzi in Desertul Sahara - acesta este noul plan european prin care se va trece la o noua era in domeniul energiei - era energiei solare.

Proiectul de 400 de miliarde de euro se bucura de tot mai multa sustinere, chiar daca unii critici sustin ca este riscant sa folosesti tehnologii noi in tari din lumea a treia, arata Reuters.

Desertec, asa cum a fost denumit cel mai ambitios proiect energetic din lume, isi propune ca razele de soare captate de miile de oglinzi sa fie folosite la pornirea turbinelor cu aburi, care sa produca, la randul lor, electricitate ce va fi transportata la mii de kilometri printr-o retea ce va lega Europa, Orientul Mijlociu si Nordul Africii.

Initiatorii acestui proiect, un grup de companii in principal din Germania, sustin ca astfel Europa va detine prima pozitia in topul luptei impotriva incalzirii globale si va ajuta, totodata, atat economia europeana, cat si pe cea nord-africana, sa creasca fara a depasi limitele emisiilor de gaze cu efect de sera.

Principalul argument pe care "parintii" Desertec il aduc este ca energia solara adunata in deserturile lumii in doar sase ore ar ajunge pentru intreaga planeta timp de un an intreg.

"Desertul Sahara iti ofera toate avantajele: este aproape de Europa, nu este populat si are soare din belsug. Ar fi nebunie curata sa nu profiti de aceasta oportunitate", spune George Joffe, un expert de la Universitatea Cambrige din Magreb, care nu este afiliat proiectului.

Sustinatorii proiectului arata ca, atunci cand va fi finalizat complet, Desertec va produce 15% din energia necesara Europei, insa se asteapta ca proiectul sa inainteze cu pasi mici, urmand sa fie gata tocmai in 2050.

Ce ar putea merge rau?

Insa riscurile prezentate de criticii Desertec par sa fie destul de mari. Printre acestea se numara politica de la Magreb, furtunile de nisip si punerea in pericol a populatiei care traieste in zona, avand in vedere ca o imensa cantitate de apa va fi folosita pentru curatarea oglinzilor de praful desertului.

Una dintre marile probleme pe care le poate intampina Desertec este aceea ca ar fi nevoie de o stricta coordonare intre guverne pentru a fi un succes.

Insa statele Magrebului au esuat timp de doua decenii sa-si integreze economiile si sa stabileasca legaturi politice stranse cu restul lumii. Totodata, granita dintre Maroc si Algeria este inchisa si relatiile sunt tensionate din cauza dezacordurile pe tema vestului Saharei.

Marocul spune ca ar fi identificat deja zona in care oglinzile curbate ar putea fi instalate, care insa este la marginea desertului, intr-o arie populata, aceasta fiind singura modalitate de a putea asigura necesarul de apa pentru curatarea oglinzilor si racirea turbinelor.

Algeria detine cea mai mare portiune de desert, iar compania privata Cevital s-a inscris pentru Desertec, insa cea de-a doua cea mai mare tara a Africii este izolata si se lupta sa reformeze o economie pe tip sovietic dupa sangerosul razboi civil din anii '90.

Analistii au atras atentia si asupra riscurilor unor posibile atacuri ale gruparii teroriste al-Qaida, care ar putea transforma Desertec in punctul slab al Europei.

Toate acestea sunt importante semne de intrebare care graviteaza asupra Desertec. El ramane, insa, cel mai indraznet si ambitios proiect care a fost conceput vreodata si, pana la urma, cea mai mare sansa a omenirii de a lupta cu cea mai mare amenintare a planetei - incalzirea globala.

---

Vezi curs valutar BNR la zi pentru euro, dolar si alte valute

---