Romanii au un nou prieten foarte bun: creditul

Joi, 21 Iulie 2005, ora 01:07
897 citiri

Saptamana trecuta banca centrala si-a facut publica ultima sa ingrijorare: cresterea rapida a creditului. Mai mult, la ultima sedinta a Consiliului de Administratie, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a decis sa introduca noi masuri, intr-o incercare de a tempera cresterea creditului. Decizia bancii centrale are doua componente. O componenta tinteste cererea, cealalta oferta de credite.

Pe partea ofertei, BNR creste rezervele obligatorii in valuta la 30% si scade rezervele obligatorii in lei, de la 18% la 16%. Aceste miscari arata ca banca centrala e ingrijorata de expansiunea creditului in valuta.

Pe partea cererii, BNR a introdus limite lunara ale rambursarii datoriei, la creditele ipotecare, imobiliare si la cele de consum, pana la 40% din venitul net al imprumutatului.

Aceasta decizie da nastere unor intrebari. Este cresterea creditului excesiva? Ar trebui oare ca banca centrala sa raspunda acestor ingrijorari, cata vreme nu sunt dovezi ca aceasta afecteaza inflatia viitoare?

Mai intai trebuie lamurit cum s-a ajuns aici. Dupa crizele economice si caderea intermedierii financiare la sfarsitul anilor '90, economia romaneasca s-a intors la o crestere economica sanatoasa incepand cu anul 2000. Conditiile macroeconomice imbunatatite de perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, si randamentul diferit intre activele in moneda nationale si cele in valuta au avut ca rezultat intrari de capital in forma imprumuturilor bancilor si a investitiilor straine directe.

Totusi, expansiunea creditelor nu este doar rezultatul strict al factorilor care tin de cerere, cum ar fi cresterea reala a salariilor, ci si un efect al ofertei. Pe partea ofertei, un rol important este jucat de incercarea noilor banci de a cuceri o cota de piata cat mai mare, de fluxurile puternice de capital si de imprumuturile mai mici ale statului, determinate de deficitele fiscale din ce in ce mai mici. O alta particularitate a exploziei creditelor este compozitia monedelor in care acesta este luat.

In plus, familiile si-au convertit increderea in permenenta crestere a veniturilor de care dispun intr-o crestere a apetitului pentru cumpararea de bunuri de consum si contractarea de imprumuturi ipotecare.

Ce inseamna toate astea pentru economia romaneasca. Teoretic, o crestere a intermedierii financiare (cum ar fi, in cazul nostru cresterea creditelor) ar trebui sa duca la potentiala a economiei. Astfel, din punct de vedere structural, cresterea recenta a creditarii ar trebui sa fie benefica pentru economia romaneasca.

In acelasi imp, cresterea rapida a creditelor poarta riscuri atat pentru sistemul bancar datorita posibilei deteriorari a activelor, cat si pentru economie in general, (riscuri macroeconomice) printr-o inautatire a dezechilibrelor macroeconomice, cum ar fi, de pilda, deficitul de cont curent.

Indicatorii sistemului bancar arata ca bancile comerciale nu sunt vulnerabile la riscul de credit. Bancile romanesti sunt bine capitalizate si lichide. De asemenea, ele sunt profitabile si au o rata joasa a creditelor neperformante. Ele n-au a se teme de recenta expanisune a creditelor. Se pune insa legitima intrebare, daca bancile nu se tem de riscul de credit, atunci de ce este BNR ingrijorata?

In primul rand, banca centrala percepe riscul macroeconomic ca pe o amenintare reala pentru economia romaneasca in urmatoarele sase luni. In al doilea rand, BNR considera ca un consum mai mare, alimentat de creditul de consum, ar putea avea ca rezultat preturi mai mari, deci inflatie. Se naste intrebarea: este corect raspunsul BNR la cresterea creditelor?

Unii ar putea argumenta ca drumul ales de BNR, de temperare a creditarii, ar putea avea efecte negative asupra intermedierii financiare si, posibil, asupra potentialei cresteri economice. Mai important, daca BNR nu este ingrijorata de aprecierea leului, ar fi putut sa foloseasca propriile instrumente de politica monetara, ratele dobanzilor, pentru a raspunde expansiunii creditului.

In acest fel ar fi raspuns direct amenintarii potentiale pe care o exercita expansiunea creditului asupra inflatiei, care este singurul obiectiv al bancii centrale, si ar fi lasat cererea si oferta de credite sa se adapteze noului pret.

* Autorul este director general la BAC Investment Bank

Autor: Florin Citu

Averea