La sfarsitul lui martie, datoriile neplatite ale romanilor se ridicau la 2,13 miliarde de lei. Numarul celor care figureaza in bazele de date ale Centralei Riscurilor Bancare cu restante la creditele de peste 20.000 de lei a crescut cu 114,13% in ultimul an.
Romanii intarzie tot mai mult sa-si achite
datoriile fata de banci. La finalul lunii martie, restantele inregistrate la
CRB erau de 2,13 miliarde de lei. Valoarea este cu 20,21% mai mare fata de
nivelul de anul trecut si reprezinta 1,15% din totalul sumei datorate bancilor.
"Aceasta a ajuns, la sfarsitul
primului trimestru, la 186,2 miliarde de lei", spune Cristian Bichi,
directorul adjunct al directiei de stabilitate financiara din BNR. La finele
lui martie, ponderea restantelor populatiei a fost de 0,21% din totalul imprumutat,
in timp ce companiile au acumulat restante de 1,57% din totalul datorat bancilor.
Aproximativ 91.000 de restantieri
Potrivit CRB, 882.582 de persoane sunt inregistrate
in bazele de date ale institutiei, acesta fiind numarul creditelor cu expunere
mai mare de 20.000 lei. Dintre acestea, 88,8% sunt persoane fizice, iar restul
de 11,2%, companii.
Din volumul total al creditelor, populatiei
ii revine o pondere de 31,3% (57,8 miliarde de lei), iar firmelor restul de
128,5 miliarde de lei. Centrala Riscurilor Bancare monitorizeaza, in momentul
de fata, 90.800 de restantieri. Dintre acestia, cea mai mare parte sunt
persoane fizice (79.000), in timp ce numarul persoanelor juridice rau-platnice
este de 11.800. Fata de nivelul de anul trecut, numarul restantierilor s-a
dublat, avansul anual fiind de 114,13%.
Ritmul de crestere al restantelor inregistrate
de romani la credite este unul alarmant, desi ponderea acestora in total finantarilor
este una foarte redusa. Dinamica sumelor restante este pusa, in special, pe
seama numarului mare de imprumuturi de consum luate de populatie.
Cea mai mare parte a finantarilor pentru
satisfacerea consumului sunt in lei, aici inregistrandu-se si cel mai alert
ritm de crestere a restantelor. In general, creditele in euro sunt ipotecate.
Romanii care acceseaza acest tip de imprumut isi achita destul de constiincios
rata la banca, fie pentru ca dispun de venituri, fie ca se tem sa nu-si piarda
bunul ipotecat.
SMS-urile pentru restantieri, criticate
Din postura de bancher, presedintele Asociatiei
Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea, a criticat, ieri, cea mai recenta
decizie a Asociatiei Nationale de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal
(ANSPDCP). Ghetea s-a aratat nemultumit de interdictia de participare la Biroul
de credit a operatorilor de telefonie.
"Astazi voi ridica din nou problema in
cadrul Consiliului de Administratie", a declarat Ghetea. Iar in ceea ce
priveste decizia de notificare de clientilor bancari, prin SMS, telefon, email
sau posta, cu 15 zile inainte de intrarea in Biroul de credit, presdintele ARB
este de parere ca o astfel de masura "incurajeaza necinstea".
Un proiect cu doua alternative
In prezent, Asociatia Romana a Bancilor ia in
calcul doua variante pentru infiintarea institutiei mediatorului bancar, care
ar uma sa isi inceapa activitatea pana la finalul anului. Prima vizeaza
calificarea mediatorilor prin intermediul unor cursuri postuniversitare si
asocierea acestora intr-o asociatie.
Cealalta optiune analizata ar urma sa se
materializeze prin infiintarea unei asociatii a mediatorilor bancari de catre
ARB, Biroul de credit, Institutul Bancar Roman si TransFond. Angajatii acestei
institutii, mediatorii bancari, ar urma sa fie platiti din fondurile ARB.