In ultimile zile am asistat la declaratii publice privind o propunere de inghetare a salariilor bugetarilor pentru urmatoarele sase luni, propunere cu tenta de experiment in perioada de criza in care ne aflam.
Gandindu-ma serios la interventia in presa a dl-lui presedinte Basescu, nu pot sa constat decat doua laturi mai importante ale acestei iesiri, si anume cea politica si cea economica.
Din punct de vedere politic, ratiunea acestei declaratii o reprezinta anul electoral in care ne aflam si dorinta de imagine si de crestere in sondaje.
Termenul propus de sase luni este tocmai timpul ramas pana la alegeri. Evident ca un scenariu in care presedintele detine mult mai multe informatii decat multi dintre noi - conform carora acordarea procentelor de cresteri salariale promise anul trecut ar duce la un nivel de trai mai scazut decat varianta inghetarii lor – poate fi plauzibil.
In consecinta, marirea salariilor ar duce la cresterea deficitului bugetar si, nefiind sustinute de o crestere economica corespunzatoare, ar duce la cresterea inflatiei.
Un alt punct de vedere, tot politic, poate reclama jocul la cacealma cu care ne-a obisnuit presedintele jucator, la finalul caruia sa aiba un castig net de imagine. Deci anumite interese politice manifestate in cursa pentru popularitate si pentru diferentierea neta ca mesaj de actualii concurenti la alegeri ar putea dicta aceasta abordare privind unele masuri de austeritate.
Analizand situatia actuala a economiei romanesti se observa ca premisele unei aterizari line sau fortate (depinde de masurile fiscale care vor fi adoptate) in viitorul apropriat sunt prezente si se manifesta din plin. Pe de alta parte am asistat in ultimile 7-8 zile la fluctuatii masive pe piata monetara, totul petrecandu-se pe fondul declaratiilor oficialilor BNR.
Ma refer aici la anuntatul “efect de pendul” care urma sa se manifeste pe cursul ron/ euro, si asta doar cu cateva zile inainte de interventia consistenta a bancii nationale in piata; acestei anticipari multi analisti nu-i dadeau prea mari sanse de producere in contextul trendului de inrautatire a parametrilor macreconomici; astfel o apreciere a leului nu putea fi conceputa a avea loc determinata strict de factori economici, ci doar de interventia bancii centrale.
Aparent, aceasta interventie in piata nu are fundament economic deoarece cursul de 4.15 - 4.26 ron/ eur nu este unul sustenabil in starea actuala a economiei, iar aprecierea leului determinata de vanzarile mari de valuta din rezerva tarii nu va fi una de durata.
Consecinta imediata a diminuarii rezervei valutare nationale care ne priveste pe toti va fi o scadere a rating-ului de tara care va aduce scumpirea finantarilor externe; ca urmare banii externi imprumutati pentru acoperirea deficitului bugetar vor avea dobanzi mai mari.
In aceasta situatie, ratiunea economica a masurilor de austeritate trambitate este corecta, o marire a salariilor bugetarilor fiind strict contraproductiva si putand duce la adancirea dezechilibrelor macroeconomice.
Cum inghetarea salariilor bugetarilor este o masura care acopera un semestru, este evident ca estimarile coalitiei guvernamentale prevad inca de pe acum o inrautatire a nivelului de trai. Deja asistam la anunturi privind necesitatea unui acord de imprumut cu organisme internationale, fapt care reclama un deficit bugetar si o incetinire a motoarelor economiei.
In concluzie, tind sa cred ca informatiile economice detinute de principalii actori politici - si care stau de altfel la baza deciziilor lor – indica clar ca va urma o perioada de inrautatire a nivelului de trai. Si cu siguranta recentele fluctuatii de pe piata monetara constituie una dintre informatiile de baza.