Datoriile bancilor din Romania catre grupurile-mama atarna greu pe umerii clientilor

Eliberarea de fonduri la nivelul bancilor, considerat initial a fi un gest de suprema gentilete pentru relansarea creditarii interne, nu este nici mai mult nici mai putin decat o decizie luata de Banca Nationala a Romaniei in conditii de stres sau de disperare, potrivit specialistilor intervievati de Business24.

"Declaratia initiala pe care banca a facut-o si la care spera intreaga populatie, mergea in sensul unei politici de stimulare a creditarii interne si era o chestiune care depasea chiar anumite imaginatii. Insa lucrurile sunt destul de complicate pentru ca inseamna ca datoria externa a devenit o povara extrem de complicata pentru Romania si se incearca gasirea unor cai care degreveaza putin situatia in sensul implicarii bancilor comerciale in acest proces al platii datoriei externe ", a declarat pentru Business24 analistul economic Mircea Cosea.

Prin reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% si a ratelor rezervelor minime obligatorii la valuta de la 20% la 18%, bancile vor ramane cu lichiditati de 4 miliarde de lei si 500 de milione de euro, bani pe care bancile i-ar putea folosi pentru a-si reduce din datoriile catre bancile-mama, asa cum insusi guvernatorul a recomandat.

"Nu suntem deloc impotriva reducerii expunerilor bancilor din Romania fata de creditorii lor externi. Dimpotriva, chiar e bine sa se reduca datoria in conditiile actuale, in special cea pe termen scurt", a afirmat Isarescu.

Datoria externa, o povara extrem de complicata

Reducerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 3,75% pe an de la 4%, precum si reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei ale institutiilor de credit la nivelul de 12% de la 15% si scaderea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in valuta la nivelul de 18% de la 20%, instrumentele care ar fi trebuit sa duca la o relansare a economiei si la o crestere a creditarii sunt folosite pentru scopuri total diferite.

"Momentul actual cerea o stimulare a creditarii interne. Acest lucru era mai important decat plata datoriilor catre bancile-mama. Este un contra stimulent pentru creditarea pietei intrene. Dupa pererea mea, lucrul acesta este cel mai grav. Nu este o politica pe care sa o aprob" sustine analistul economic.

Potrivit acestuia, ar fi trebui ca aceste rezerve mari pe care domnul guvernator le-a descoperit acum la banci sa fi fost, printr-o politica de preventie a BNR, ponderate de mai mult timp.

"Acum vad ca pentru prima data de cand studiem politia BNR de dupa 1990, instrumentele bancare monetare care ar fi trebuit sa duca la o relansarea a economiei si la o creditarea interna sunt folosite pentru scopuri total diferite" afirma Cosea.

Ingrijorarea analistului este legata insa de capacitatea pe care Banca Nationala a Romaniei, dupa ce a eliberat aceste fonduri la nivelul bancilor comerciale, o va avea de a obliga, a determina sau de a influenta bancile la plata datoriei externe. "Este un risc" sustine Cosea.

"Eliberarea de fonduri la nivelul bancilor? Lucrurile sunt destul de complicate. Declaratia domnului Isarescu mi-a facut o impresie destul de neplacuta, pentru ca ma asteptam ca aceasta sa fi facut un gest de suprema gentilete pentru relansarea creditarii interne. Acum vad ca lucrurile sunt diferite" concluzioneaza analistul.

In ceea ce priveste impactul pe piata valutara pe care masurile BNR de reducere a rezervelor minime in paralel cu reducerea dobanzii-cheie la 3,75% il pot avea, guvernatorul spune ca in mod normal ar trebui sa aiba loc o depreciere a leului, insa "se teme" ca nu se va intampla.

"In mod normal asa ar trebui sa se intample, eu ma tem ca nu se va intampla asa si n-am folosit expresia <> aiurea, ci cu subinteles", a declarat guvernatorul BNR.