Cursul valutar: bine sau rau cu un leu mai slab?

"Daca se produce o devalorizare si se scumpesc importurile de produse agro-alimentare, atunci putem sa spunem ca producatorii autohtoni sunt avantajati fiindca pot sa-si vanda mai bine produsele lor. La importuri, o componenta importanta o reprezinta produsele energetice, materiile prime si produsele necesare investitiilor. Daca petrolul se scumpeste cu 10% apare un soc inalt in toata economia, pentru ca totul functioneaza pe baza de energie. Variatiile bruste sunt foarte daunatoare pentru economie", a declarat analistul financiar Aurelian Dochia, intr-un interviu acordat Bloombiz.ro.

Cum ar fi trecut Romania prin criza daca am fi depreciat puternic leul la sfarsitul lui 2008, pentru a regla dezechilibrele?

Deprecierea leului este o arma cu doua taisuri. Riscurile sunt foarte mari.

In primul rand, datoriile care au fost contractate in valuta, ar fi devenit insuportabile, probabil ca foarte multe persoane si societati comerciale ar fi intrat in incapacitate de plata.

In al doilea rand, trebuie sa vorbim de cresterea inflatiei.

Cresterea inflatiei inseamna erodarea puterii de cumparare si scaderea veniturilor reale ale tuturor.

Asadar, devalorizarea aduce avantaje politice pentru ca nu mai trebuie sa negocieze cu sindicatele pentru reducerea salariilor, nu mai trebuie sa negocieze cu pensionarii pentru reducerea pensiilor pentru ca asta se traduce automat prin reducerea puterii de cumparare.

A gresit BNR prin faptul ca a sustinut cursul valutar?

Eu nu cred ca BNR a sustinut cursul valutar.

BNR a intervenit intotdeauna cu o anumita prudenta, insa cursul valutar nu a fost determinat de interventiile BNR-ului.

In momentul in care institutia bancara centrala a unei tari lupta impotriva pietei, se vede in rezervele bancii.

Ori, rezervele BNR nu au suferit in asa masura incat sa indice faptul ca Banca Nationala ar fi luptat impotriva unei deprecieri.

Sa nu uitam ca totusi o devalorizare a avut loc pentru  ca a pornit de la un maxim de 3,20 lei/euro, s-a trecut la 3,60 lei/euro si mai apoi la 4,20 lei/euro.

Intre 3,60 lei/euro si 4,20 lei/euro au fost doar cateva luni.

Deci, o ajustare prin depreciere a avut loc, numai ca era nefavorabil ca aceasta tendinta sa continue.

Existau voci in piata care punctau cifra de 5 lei /euro.

Cred ca ar fi aparut anumite probleme la cursul de 5 lei/euro.

De peste doi ani, economia din Romania tot cade, leul ramane puternic. Se va deprecia leul, se va deschide spre sfarsitul anului supapa valutara?

Depinde foarte mult de cum se va misca economia in continuare, de cat va fi rata inflatiei.

Inflatia este un factor important.

In masura in care aceasta nu este tinuta sub control, s-ar putea ca tendinta de depreciere sa continue.

Indicatorii pe ultimele luni arata ca evolutia preturilor a fost ceva mai buna decat estimarile analistilor, dincolo de lunile iulie, august, unde s-a simtit impactul cresterii TVA-ului.

Probabil ca ne vom incadra undeva intre 7,5-8% inflatie.

Exista un factor care tine de situatia generala economica si de modul in care investitorii pe pietele financiare percep perspectivele Romaniei.

Pietele sunt cele care decid nivelul cursului, insa sunt foarte sensibile la perspectivele economiei.

Daca, de exemplu, deficitul bugetar creste foarte mult si  da semne ca finantarea devine tot mai dificila, atunci asistam la o depreciere a monedei nationale.

Sunt foarte multi factori care se pot reflecta in cursul monedei nationale.

Ma surpinde faptul ca, in anumite momente moneda nationala avea tendinte de intarire.

Daca ne gandim ca, la un moment dat cursul ajunsese la 4,6 lei/euro si acum este  la 4,25 lei/euro, a avut o tendinta de intarire.

Orice informatie poate sa produca usor aprecierea sau deprecierea monedei.

Derapajul in relatia cu FMI ar putea sa fie iarasi factor de depreciere.

Toti acesti factori sunt cunoscuti si, din punct de vedere macroeconomic, trebuie tinuti sub control ca ei sa nu contribuie la deprecierea monedei nationale.

Cursul ar trebui sa se mentina in acest interval de 4,25-4,30 lei/euro.

Necorelarea cursului monedei cu starea economiei exista de parca Romania ar avea drept moneda euro, si nu leul. Cum comentati?

Nu cred ca este valabila aceasta afirmatie.

Moneda romaneasca este destul de strans legata de evolutia euro.

In masura in care euro se aprecieaza sau se deprecieaza fata de alta valuta, aceasta schimbare va avea efecte imediate asupra leului.

De exemplu, situatia Greciei a fost un semnal ca pietele emergente prezinta riscuri, si atunci a existat o presiune pe monedele nationale.

Evident ca si leul face parte din aceasta familie si se poate deprecia sau aprecia datorita influentei zonale din Europa de Rasarit sau din cauza pietelor emergente.

Pe cine afecteaza o devalorizare a leului intr-atat incat este folosita ca un fel de sperietoare? Se poate spune ca interesele importatorilor sunt cele care tin leul puternic?

Cred ca interesele importatorilor nu sunt neaparat cele mai importante.

Cu totii suferim consecintele unei devalorizari pentru ca toate produsele din import se vor scumpi.

Daca se produce o devalorizare si se scumpesc importurile de produse agro-alimentare, atunci putem sa spunem ca producatorii autohtoni sunt avantajati fiindca pot sa-si  vanda mai bine produsele lor.

In importuri, o componenta importanta o reprezinta produsele energetice, materiile prime si produsele necesare investitiilor.

Ori, daca petrolul se scumpeste cu 10% apare un soc inalt in toata economia, pentru ca totul functioneaza pe baza de energie.

Variatiile bruste sunt foarte daunatoare pentru economie.

In plus, exista un impact foarte important in sectorul financiar pentru ca, in Romania peste jumatate din creditele acordate sunt credite in valuta.

In momentul in care moneda nationala se devalorizeaza, creditele in valuta ajung sa coste mai mult in moneda nationala.

Fiecare persoana, familie, intreprindere sau societate comerciala care trebuie sa ramburseze un credit descopera ca, in loc sa dea 20% din veniturile in lei, trebuie sa plateasca 30-35% si de multe ori nu-si mai permite sa faca acest lucru.

In acel moment, bancile incep sa sufere si unele dintre ele pot da faliment.

Daca va exista o depreciere brusca, s-ar putea sa asistam la falimente in lant.

A aparat BNR interesele bancilor, sacrificand economia, asa cum spun diversi analisti?

Cred ca BNR  a incercat sa evite pericolele cele mai mari.

Intr-o situatie precum cea prin care trecem noi, nu exista o solutie care sa multumeasca pe toata lumea si care sa protejeze de criza.

BNR a incercat sa gaseasca solutiile de compromis cele mai tolerabile, cu cele mai mici pericole.

De exemplu, in discutia despre devalorizare, importatorii si exportatorii se afla pe pozitii diametral opuse.

Nici fara importatori, nici fara exportatori nu putem trai. Asadar, intotdeauna exista un echilibru.

BNR s-a straduit sa pastreze acest echilibru dinamic, care insa se poate schimba de la luna la luna.

Este BNR institutia care a ajutat Romania sa nu ajunga in situatia Greciei?

Intr-o anumita masura, da.

Fata de situatia Greciei, Romania nu a pornit cu o datorie atat de mare.

Noi am avut printre cele mai mici datorii publice din Europa.

La un moment dat am avut 12 -13% din PIB.

Din cauza aceasta, fata de situatia Greciei, care avea o datorie publica de 100% din PIB, situatia Romaniei este foarte diferita.

Am plecat de la un deficit bugetar de 1% din PIB  in 2004. Dupa 2005, acest deficit s-a adancit permanent, pentru a ajunge la 8% in 2009.

Este o crestere dramatica pentru investitorii care se uita cu ingrijorare la evolutia pe termen mediu si lung a acestui deficit si la capacitatea lui de rambursare.

Daca datoria creste rapid, devine ca un bulgare de zapada care de la an la an devine tot mai greu de stapanit.

In Romania datoria publica a crescut destul de rapid.

Am ajuns de la 13%, la 36% intr-un an si jumatate. Daca continuam in felul asta, vom gasi foarte greu finantari, iar cele pe care le putem atrage vor fi tot mai scumpe.