Ce inseamna "suprinzatoarea" reducere a RMO pentru piata bancara?

Decizia surprinzatoare a BNR de a reduce rezervele minime in valuta si a elibera in banci circa un miliard de euro este explicata cu reticenta de analisti, posibilele ratiuni identificate de acestia avand mai degraba un iz politic, cum ar fi programul Prima Casa sau o emisiune de titluri in valuta, potrivit Mediafax. 

Economistul-sef al ING Bank Romania, Nicolaie Chidesciuc, considera ca decizia BNR de reducere a rezervelor minime la valuta cu 5 puncte duce la eliberarea a circa un miliarde de euro si ar putea fi explicata fie prin dificultati ale MFP in a emite titluri in valuta pe piata externa, fie printr-o incercare de a stimula creditarea in valuta prin reducerea costurilor, cu scopul de a ajuta economia.

"Ar fi doua explicatii. Prima ar fi ca MFP are dificultati in a emite titluri in valuta pe pietele externe, avand in vedere ca au trecut circa sase luni de cand a spus ca vor realiza o emisiune si nu a reusit pana acum.

Daca acesta este motivul, atunci semnalul este prost pentru ca inseamna ca increderea sau interesul pentru Romania este redus", a spus Chidesciuc, mentionand ca aceasta explicatie este mai plauzibila.

El a continuat aratand ca programul Prima Casa, unde majoritatea creditarii este in valuta, a fost modificat astfel incat bancile sa suporte o parte din risc, iar reducerea RMO duce la scaderea costurilor.

"Inainte de criza ponderea creditelor in valuta in total imprumuturi era mai mica decat in prezent, ceea ce inseamna ca ne-am majorat riscurile", a continuat Chidesciuc.

Analistul bancii olandeze anticipeaza pentru acest an mentinerea dobanzii de politica monetara la 6,25% si a rezervelor minime la lei la 15%, si nu exclude inca o reducerea a ratei obligatorii pentru pasivele in valuta.

"Cred ca este vorba de faptul ca BNR a considerat necesara transmiterea unui mesaj pozitiv.

Din nefericire, pe partea de dobanda este dificil, deoarece, pe de o parte, presiunile inflationiste ar justifica chiar o crestere a ratei de dobanda iar, pe de alta parte, natura nemonetara ci, dimpotriva, fiscala a presiunilor inflationiste ar deteriora pana la anulare o incercare de corectie sau combatere a acestora prin instrumente monetare.

Astfel, a fost aleasa optiunea de a transmite mesajul pozitiv prin intermediul unui instrument administrativ, rezerva minima obligatorie.

Consider decizia ca fiind adecvata scopului si benefica pietelor in ansamblu si nu exclusiv pietei monetare", considera, la randul sau, economistul-sef al BRD- Groupe Societe Generale, Florian Libocor.

Analistul BRD, care se asteapta in acest an si la o reducere a RMO in lei, vede ca efecte secundare a deciziei de joi o posibila incurajare a creditarii.

El anticipeaza ca, oricum, finantarile vor creste prudent si gradual si spune ca principalul beneficiar nu ar trebui sa fie populatia, ci proiectele de investitii in dezvoltarea infrastructurii, de care Romania are mare nevoie.

"Repatrierea unei parti din valuta eliberata nu trebuie exclusa, insa cred ca investirea banilor in economia romaneasca va fi mai atractiva deoarece poate aduce randamente mult mai bune", a conchis Libocor.

Opinie usor separata face analistul economic Florin Citu, care apreciaza ca BNR a intuit corect un deficit de valuta pe piata interna, acoperit prin swap-uri valutare de o parte din institutiile de credit, ceea ce a pus presiune pe ratele de dobanzi in lei.

"Dupa aceasta decizie, BNR mizeaza ca nu se vor mai folosi leii din piata pentru a cumpara euro necesari finantarii activelor. Am putea asista la o relaxare graduala a dobanzilor pe care bancile le vor plati clientilor comerciali", a explicat Citu.

In opinia lui Citu, o astfel de decizie este consistenta cu mesajul public al BNR ca ramane in continuare vigilenta si "tine ochii pe inflatie".

Economistul-sef al Bancpost, Dan Bucsa anticipeaza, ca si Chidesciuc, o posibila emisiune de titluri de stat in valuta pe piata interna, in conditiile in care Finantele amana prima licitati din programul MTN si ar putea gandi construirea unei referinte interne pe care s-o utilizeze in disutiile cu investitorii internationali.

"Pe termen scurt, reducerea rezervei in valuta s-ar putea vedea intr-o usoara apreciere a monedei nationale. In acelasi timp, MFP ar putea atrage la o dobanda competitiva surplusul de lichiditate creat in valuta", a explicat Bucsa.

Economistul RBS Florentina Cozmanca considera ca banca centrala a decis probabil sa reduca RMO la valuta pentru a ajuta putin economia, in contextul in care nu poate sa reduca dobanda de politica monetara din cauza presiunilor inflationiste destul de ridicate.

"Am vazut ca in 2010 activitatea de creditare a fost axata pe componenta in valuta, sustinuta de programul Prima Casa. (...) Este posibil ca fondurile eliberate din rezerva sa mearga catre activitatea de creditare", a spus Cozmanca.

Ea nu exclude ca Ministerul Finantelor sa emita titluri de stat in valuta, in contextul in care probabil ca va incerca in continuare sa se finanteze pe piata locala, iar nevoia de fonduri este destul de ridicata.

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis joi sa mentina dobanda cheie la minimul istoric de 6,25%, pentru a saptea sedinta consecutiva, si sa reduca ratele pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor in valuta cu scadenta sub doi ani de la 25% la 20%.

Totodata, CA al BNR a decis mentinerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei ale insititutiilor de credit la nivelul de 15%.

BNR nu a mai modificat nivelul rezervelor minime obligatorii din noiembrie 2009, cand a decis reducerea nivelului ratei aplicabile pasivelor in valuta, cu scadente reziduale de sub doi ani, ale institutiilor de credit, de la 30% la 25%.

La zece zile dupa ce BNR a eliberat o parte din rezerve, MFP a emis pe piata locala obligatiuni in valuta in valoare de 1,423 miliarde euro.