Banca Nationala a Romaniei (BNR) si Fondul Monetar International (FMI) au convenit ca statul sa nu impoziteze castigurile bancilor din eliberarea de provizioane odata cu trecerea de la standardele romanesti de contabilitate la IFRS, la inceputul anului 2012, informeaza Mediafax.
Presedintele ARB, Radu Ghetea, a declarat ca discutiile sunt incipiente, dar varianta de lucru vizeaza ca sumele eliberate sa fie inregistrate in rezerva bancii ca rezultat reportat si sa nu fie considerate profit.
Diferentele ar putea fi semnificative numai prin faptul ca regulamentul BNR permite diminuarea provizionului pentru creditele cu restante la plata doar in limita a 25% din valoare, pe cand standardele IFRS permit diminuarea expunerii cu intreaga valoare de piata a garantiei.
La finele anului trecut, bancile constituisera provizioane in suma de aproape 24 de miliarde de lei (5,6 miliarde euro), iar o serie de banci si-au vandut deja buna parte din portofoliul de credite neperformante negarantate.
Pe de alta parte, bacherii sustin ca de cele mai multe ori inspectorii de la banca centrala au tendinta sa egalizeze costurile de risc calculate in standarde internationale de contabilitate si in sistemul contabil romanesc.
Mai mult, exista riscul ca din 2012, odata cu posibila finalizare in defavoarea institutiilor de credit a unor procese cu clientii persoane fizice, unele banci sa fie nevoite sa provizioneze, pe principiul contagiunii, volume semnificative din portofoliul de retail.
In aceste conditii, profiturile initiale mari din stornarea unor provizioane s-ar putea eroda repede.
Veniturile bancilor vor fi ridicate artificial si pentru ca vor inregistra un plus de comisioane, care au fost incasate la acordarea finantarii, dar IFRS le trateaza ca venituri pana la maturitate, defalcate proportional pentru fiecare an.
Pozitia BNR, care arata o preocupare mai mult decat orice pentru aspecte prudentiale si de stabilitate financiara, este explicabila. Pe de o parte, in aceasta perioada de criza, cand majoritatea guvernelor au contribuit cu sume consistente la stabilitatea financiara, BNR nu se poate baza pe un suport financiar din partea Executivului, iar pe de alta parte vine dupa doua decenii de falimente bancare, mai mult sau mai putin rasunatoare.
De altfel, BNR demonstreaza consecventa, opozitia de anul trecut fata de prevederile OUG 50 privind creditele acordate populatiei avand ratiuni tot de prudentialitate si de stabilitate financiara, dincolo de argumentul ca nici institutia nu are un comportament suficient de transparent pentru o banca centrala.
Singura "protectie" a debitorilor a fost mentinerea unui curs de schimb relativ stabil, in conditiile in care mai mult de jumatate din finantari au fost acordate in valuta.
Sistemul bancar a incheiat anul trecut, pentru prima data din 1999, cu o pierdere neta de 304 milioane lei. Cu toate acestea, la nivel operational, bancile au raportat in continuare castiguri "frumoase", iar in raportarile pe IFRS majoritatea bancilor sunt pe castig.
Potrivit datelor finale centralizate de BNR, sistemul bancar a inregistrat in 2009 un profit net de 815 de milioane lei (200 de milioane euro), in conditiile in care 22 de institutii de credit au incheiat exercitiul financiar pe plus, iar 20 de banci au raportat pierderi.