BNR se indoieste de eficacitatea masurii de reducere a comisioanelor interbancare

Banca centrala are dubii in privinta efectelor pozitive pe care plafonarea comisioanelor interbancare le va avea asupra consumatorilor pana cand nu vor fi imbunatatite trei conditii specifice ale pietei, precum gradul redus de bancarizare, apetenta crescuta pentru numerar si veniturile scazute.

Comisia Europeana a elaborat un proiect de regulament potrivit caruia, intr-o prima faza, vor fi plafonate comisioanele interbancare pentru tranzactii transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzactiei pentru cardurile de debit si 0,3% pentru cele de credit, urmand ca in cea de-a doua etapa (dupa doi ani de la data intrarii in vigoare a reglementarii) plafonarea comisioanelor sa fie aplicata si operatiunilor nationale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit.

"Scopul declarat al regulamentului s-ar resfrange in sensul reducerii presiunii pe care comerciantul o are la plata comisionului interbancar, probabil au sperat intr-o reducere a preturilor produselor, care s-ar resfrange pozitiv asupra consumatorului", a declarat miercuri Ruxandra Avram, sef serviciu la Directia Stabilitate Financiara din BNR, la o conferinta pe tema cardurilor.

Ea a mentionat ca banca centrala nu poate afirma ca masura de reducere a comisioanelor nu este buna, dar ca are dubii cu privire la eficacitatea acesteia.

"Parerea noastra este ca nu se va intampla (reducerea preturilor - n.r.) pentru ca noi avem trei conditii specifice ale pietei pe care nu credem ca le vom putea depasi intr-o perioada scurta de timp. Ma refer la gradul inca redus de bancarizare a populatiei, apetenta pentru utilizarea numerarului in economie si nivelul mediu al salariului relativ scazut. Pana cand aceste trei conditii nu vor fi depasite, in sensul evolutiei favorabile a lor, nu vedem o atingere a scopului propus de regulament pe termen scurt", a explicat Avram.

Anul trecut existau in circulatie 14,1 milioane carduri valide pe piata romaneasca, din care 11 milioane erau carduri de debit, iar 2,2 milioane carduri de credit. Cu acestea au fost realizate 410 milioane tranzactii, cu o valoare de 32,4 miliarde euro, din care 6 miliarde euro au reprezentat plati la comercianti, potrivit datelor BNR.

Ministerul Finantelor Publice a pregatit un proiect de lege, aflat in dezbatere, prin care vor fi limitate comisioanele interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit si 0,3% pentru cele de credit, dupa ce la finele lunii ianuarie masurile au fost propuse intr-un proiect de ordonanta de urgenta.

"Institutiile emitente nu pot aplica institutiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecarei operatiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecarei operatiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit", se precizeaza in proiectul de lege.

Acordurile dintre institutiile acceptante si beneficiarii platilor vor contine informatii detaliate referitoare la valoarea comisioanelor pentru serviciile prestate acestora, a comisioanelor interbancare, precum si a comisioanelor suplimentare aplicate in functie de marca si categoria respectivelor carduri de plata.

Nerespectarea acestor plafoane va fi sanctionata cu amenzi de pana la 200.000 lei

"Desi ne-am exprimat rezerve cu privire la eficacitatea masurilor propuse de acest regulament (al Comisiei Europene - n.r.), cu toate astea Ministerul Finantelor Publice, prin proiectul de lege care este in dezbatere, a devansat si mai mult aceste termene de implementare a prevederilor regulamentului, care erau oricum mult prea scurte. Teoretic, va intra in vigoare la sase luni de la publicarea textului de lege in Monitorul Oficial", a spus Avram.

Ea a precizat ca nu a simtit din partea jucatorilor implicati de reducerea comisioanelor interbancare o lupta foarte puternica si nu a perceput daca masura reprezinta o problema reala sau nu pentru acestia.

"Vocea dumneavoastra trebuie sa se auda mai clar, nimeni nu se poate duce ca autoritate la forurile europene sa spuna ca nu este de acord cu proiectul de act normativ", le-a transmis Avram bancilor si mediului de business implicat.

Avram nu a putut aprecia cat vor pierde bancile din reducerea comisioanelor interbancare sau pe ce segmente.

Pe de alta parte, ea considera ca reducerea comisioanelor interbancare nu ar trebui sa vizeze si cardurile de credit, intrucat acestea contin o componenta de lux, precum acordarea de mile de zbor ca bonus sau posibilitatea de a sta in lounge VIP-uri in aeroporturi, fiind normal ca aceste costuri sa fie suportate de cei care utilizeaza serviciile.

"Deci a pune pe picior de egalitate cardurile de debit cu cardurile de credit nu mi se pare corect. Mi s-ar fi parut poate corect sa se mearga pe o aliniere a comisioanelor la cardul de debit, lasand cardul de credit cu toate componentele lui de lux in alta zona, pentru acestea sa hotarasca industria, pentru ca pe utilizatori nu-i poate obliga nimeni sa ia carduri de credit, exista alte forme de imprumuturi", a explicat oficialul BNR.

La randul sau, Catalin Cretu, director general al Visa Europe pentru Romania si Croatia, apreciaza ca scaderea comisioanelor de cinci ori va limita puternic investitiile bancilor in mediul rural pentru bancarizarea si educarea populatiei de a utiliza cardurile la comercianti.

"In mediul rural avem circa jumatate din populatia Romaniei, acolo oamenii nu stiu ce este cardul si cum se utilizeaza, trebuie facute investitii masive in acest sens, iar limitarea comisioanelor la nivelurile prevazute va face foarte dificil acest proces, daca nu chiar imposibil", a spus Cretu.

Limitarea comisioanelor, anuntata la sfarsitul lunii ianuarie, a starnit reactia prompta a sistemului bancar, iar lobby-ul bancherilor ajutati si de banca centrala a facut ca Guvernul sa renunte la aprobarea acestor prevederi prin OUG.

Premierul Victor Ponta a afirmat la inceputul lui februarie ca plafonarea platilor in numerar si limitarea comisioanelor interbancare la tranzactiile prin carduri vor fi aprobate prin lege de catre Parlament.

Dupa o dezbatere pe tema comisioanelor interbancare organizata de Finante la finele lunii februarie, secretarul de stat Dan Manolescu a spus ca Guvernul ar putea lua in considerare reducerea in doua trepte, reprezentanti ai mediului de business si ai procesatorilor de plati solicitand sa fie reanalizate nivelurile comisioanelor sau chiar amanarea proiectului.

"Propunerea a fost de a exista un pas intermediar al reducerii. Pana cand regulamentul UE se aproba o sa existe o plafonare intermediara, asteptam propuneri din partea celor care au participat astazi la discutii care ar fi acest nivel si care ar fi perioada de implementare in pasi", a spus Manolescu.

MasterCard si Visa au avertizat asupra efectelor negative

Reprezentantii celor doua mari companii de carduri, MasterCard si Visa, au reactionat imediat dupa lansarea publica a proiectului, avertizand asupra efectelor negative care ar putea aparea in urma reducerii comisioanelor interbancare.

Pe de alta parte, reprezentantii marilor retaileri vor aplicarea imediata a acestor reduceri de comisioane, spunand ca piata cardurilor ar fi profitabila pentru banci chiar si in absenta comisioanelor.

Presedintele executiv al Asociatiei Romane a Bancilor, Florin Danescu, a criticat dur miercuri masura de reducere a comisioanelor interbancare, afirmand ca loveste in cei care finanteaza majoritar economia si franeaza recuperarea decalajelor.

"Daca orice tip de initiativa astazi este, intr-o forma sau alta, de a fi cu fata spre electorat, cred ca ar trebui sa gasim solutii pozitive si de sprijinire a jucatorilor din economie. A sprijini jucatorii dintr-o economie nu inseamna sa incerci in momentul de dezvoltare a Romaniei, cand trebuie sa prindem din urma tot felul de indicatori avansati fata de cei ai Romaniei si daca gasim solutii prin care sa spunem jucatorilor dintr-o piata libera cum sa-si stabileasca costurile, cum sa-si structureze procesele, modele de business, eu cred ca nu este sprijinul pe care il cautau jucatorii din economie sa prinda din urma economiile mai dezvoltate", a afirmat Danescu.

Membrii asociatiei considera ca implementarea masurilor pe care le vizeaza regulamentul european ar trebui realizata in Romania odata cu statele europene sau chiar mai tarziu, pana in prezent doar doua tari aplicand reglementarile, respectiv Ungaria si Polonia.