Obama este prea prudent si nu are increderea pe care o avea Roosevelt in economie

Felix Rohatyn, bancher, diplomat si democrat convins, autorul uneia dintre cele mai recente carti despre relansarea economiei americane dupa faimosul New Deal al lui Roosevelt, considera ca, inainte de a formula solutii la criza economica, este nevoie de o dezbatere asupra paradigmei capitaliste, informeaza NewsIn.

Pentru bancherul american, criza economica care a zguduit lumea nu este nici pe departe la final, invitandu-ne sa centram dezbaterea in jurul capitalismului care poate functiona.

Dezvoltarea infrastructurii, crearea locurilor de munca, increderea in piata si optimismul pe care autoritatile pot sa-l transmita populatiei active sunt masuri pe care guvernele trebuie sa le ia, pentru a face fata situatiei de criza, considera Rohatyn.

Comparand criza de acum cu cea din 1929, Felix Rohatyn gaseste puncte comune, dar si diferente, mai ales in ceea ce priveste atitudinea autoritatilor politice.

"Barack Obama isi doreste, de buna seama, sa fie comparat cu Roosevelt. Ca si acesta, Obama a avut o abordare putin empirica", spune Rohatyn, intr-un interviu acordat Les Echos.

Pe de alta parte, comparatia dintre Marea criza a anilor 30 si cea de acum se opreste aici. "Intre 1930 si 1937 am asistat la o serie de catastrofe. Dar criza era in mod esential speculativa. (...) Astazi, vorbim si despre o grava criza industriala", argumenteaza diplomatul.

Cu un somaj care afecta 25% din populatie, Roosevelt avea o misiune mai grea, dar el stia sa se adreseze natiunii in termeni optimisti, chiar si in absenta rezultatelor imediate.

Obama este mult mai prudent, chiar mai conservator, spune Rohatyn, "mai putin keynesian decat Roosevelt", fara a avea un mare proiect de renovare a infrastructurilor publice.

"In ceea ce ma priveste, as tinde sa fiu mai indraznet si mai keynesian ", contureaza acesta atitudinea pe care ar recomanda-o administratiei americane, pentru a combate criza.

Un alt lucru pe care pare a-l reprosa politicii lui Obama este prudenta si neincrederea in piata: "Finantele au devenit un soi de pericol public. Roosevelt ar fi avut mai multa incredere in economic, ceea ce Obama nu face".

Un alt presedinte pe care Obama pare a si-l fi luat drept model este Ronald Reagan, "dezastruos in politica economica", dar indraznet in ceea ce priveste politica externa, careia i-a modificat coordonatele.

"Reagan a mers la Moscova pentru a-l intalni pe Gorbaciov. Nu este de mirare ca Barack Obama se refera uneori la Reagan", spune Rohatyn.

Pentru bancherul american, ambasador al SUA in Franta in timpul administratiei lui Bill Clinton, in centrul crizei globale se gaseste discutia despre natura capitalismului pe care vrem sa-l promovam.

Acesta este, spune Rohatyn, nodul central al oricarei dezbateri, in stransa legatura cu problema redistributiei bogatiilor nationale. Vom trece prin momente foarte dificile, somajul va creste considerabil, avertizeaza bancherul.

"Trebuie sa decidem pana la ce punct putem relansa economia evitand totodata sa alimentam inflatia". Planul lui Obama, de a crea 3,5 milioane de locuri de munca ii pare si oportun si realizabil, fara a fi insa suficient. "Nu mai putem prezice nimic. Traim intr-o lume unde totul este interconectat. Relatiile internationale sunt bulversate", spune Rohatyn, argumentand ca structurile multilaterale la scara foarte mare, cum sunt Fondul Monetar International si Banca Mondiala, au de jucat un rol important.

Felix Rohatyn, acum in varsta de 84 de ani, este un observator privilegiat al crizei financiare, fiind unul dintre cei care au contribuit la salvarea New York-ului in 1975.

Este autor al unui volum despre relansarea economiei americane, " Bold Endeavors ". Numit ambasador al SUA in Franta in 1997, Rohatyn a obtinut pasaportul american in 1947. Figura centrala a bancii Lazard din New York vreme de 40 de ani, a devenit un partizan convins al investitiilor publice in vremuri de criza. Un alt intelectual al secolului, Naom Chomsky denunta, saptamana trecuta, ideologia "fanatica" a eficacitatii pietelor si puterea crescanda a sectorului financiar, care au precipitat criza globala, a carei gravitate este data nu de prabusirea pietelor, ci de "imposibilitatea sperantei".

Fara a-si abandona tezele stangiste, Chomsky inainta singura optiune pe care, spunea el, o are sistemul capitalist pentru a iesi din criza economica care nu are precedent nici macar in Marea Depresiune a anilor '30: reintoarcerea la paradigma stangii, cu sindicatele ei active si increderea ca sistemul, oricat de lovit ar fi, isi va reveni in directia unui teoretic "bine general".

Pe de alta parte, filosoful Michel Serres ne propun sa relativizam criza financiara care a zguduit capitalismul, punand-o in balanta cu celelalte "cutremure" de mare amploare de care nu mai tinem cont, cum ar fi educatia, vorbind despre cresterea gigantesca a economiilor, de tipul celei care a dus la disparitia dinozaurilor.

"Vad importanta crizei voastre, miliardele care sunt in joc, disparitia unor averi. Dar sunteti voi constienti de disparitia cunostintelor?", se intreaba retoric Serres, amintind ca tinerele generatii nu mai au acces la latina, greaca veche ori invatamant literar.

Vezi curs valutar BNR la zi pentru euro, dolar si alte valute

În contra curentului european, românii s-au îndreptat în 2024 către mașinile diesel: Înmatriculările au crescut cu peste 31%

În timp ce la nivelul pieței auto europene înmatriculările de autoturisme diesel au înregistrat declinuri anuale de 10,6% în primul trimestru și de 18,5% în luna martie 2024, în România...

Ce a facut Marcel Bolos, ministrul de Finante, saptamana asta

Proiectele de tip parteneriat public-privat reprezinta viitorul si de aceea am participat la IMF/WB Constituency Meeting 2024, pentru a discuta cu expertii si a vedea cum pot fi create noi...