The Economist: Solutia SUA pentru evaziunea fiscala face mai mult rau decat bine

Miercuri, 02 Iulie 2014, ora 08:28
2619 citiri
The Economist: Solutia SUA pentru evaziunea fiscala face mai mult rau decat bine
Sursa foto: USTaxNetwork

La o recenta conferinta a administratorilor averilor offshore, tinuta in Geneva, Basil Zirinis de la firma de avocatura Sullivan & Cromwell si-a inceput prezentarea cu o discutie despre evenimentele din Irak, unde luptatorii islamisti avanseaza spre Bagdad. Barack Obama, a spus el, a trasat o linie rosie in jurul orasului si, daca este nevoie, va "arunca FATCA asupra lor". Mai mult, ei nu vor primi o prelungire a termenului limita. Optiunea nucleara, a adaugat el, ar fi fost folosita daca ei erau elvetieni.

O analogie de prost gust, dar care spune multe. FATCA sunt initialele de la Foreign Account Tax Compliance Act, o lege americana aprobata in 2010 pentru a opri utilizarea bancilor offshore, in special din Zurich si Geneva, pentru ascunderea de active impozabile. Legea, din care o parte a intrat in vigoare de la 1 iulie, este cea mai importanta si mai controversata lege dezvoltata in ultimele decenii pentru lupta internationala impotriva evaziunilor fiscale. Este temuta si urata de cei bogati din cauza complexitatii sale, a aplicarii la nivel global si a costului de conformare ridicat. Un vechi bancher a caracterizat-o ca fiind "incredibil de extrateritoriala", scriu cei de la The Economist.

Totusi, este apreciata de cei care sustin transparenta, deoarece poate elimina vechiul mod de schimb de informatii fiscale, "la cerere", dintre tari, care este considerat greoi si usor de evitat. FATCA, spera sustinatorii, va introduce un mod "automat" de schimb de date, lasand evaziunile fiscale fara ascunzatoare.

Mai exact, FATCA transforma bancile straine, ca si alte institutii financiare, in "soldatii" ai fiscului american. Aceste institutii trebuie sa aleaga intre furnizarea de informatii despre clientii care sunt considerate "persoane americane" sau sa plateasca "unchiului Sam" 30% din toate transferurile de bani facute din America. Amenintarea pare sa aiba efect. Aproape 80 de tari au incheiat acorduri cu America prin care permit bancilor sa furnizeze datele solicitate.

Industria financiara se straduieste sa lucreze cu fondurile, trusturile si entitatile non-bancare in conformitate cu legea. Este si o confuzie asupra termenului "persoane americane". Definitia este larga si include nu doar cetatenii, ci si fostii si actualii detinatori de "green-card" (documentul ce confirma statutul rezidentului legal al SUA, cu dreptul la sedere permanenta, angajare in campul muncii, educatie, intrare si iesire libera din SUA - n.r.) si unele persoane care nu au cetatenie americana, insa au legaturi economice cu aceasta tara. Unii canadieni, "pasari de iarna" care calatoresc in SUA intr-o anumita perioada din fiecare an, pot fi prinsi in plasa, a spus Allison Christians, profesor la Universitatea McGill. Deoarece complexitatea implementarii a tot crescut, autoritatile americane au fost nevoite sa tot extinda termenul limita. Bancile, de exemplu, vor primi un moratoriu de doi ani pentru punerea in aplicare, atat timp cat depun eforturi sa se conformeze.

Ce probleme aduce FATCA

FATCA deja a trimis un fior rece catre cei sapte milioane de americani care traiesc in fara tarii. O parte dintre acesti americani au fost informati de catre banci si consultanti de investitii ca nu-i mai vor clienti, deoarece au devenit foarte dificili. Multi altii vor trebui sa cheltuiasca mii de dolari pentru a trimite actele catre fisc, chiar daca nu datoreaza aceasta taxa (si multi nu o vor face, deoarece vor plati multi bani care sunt vazuti ca taxe platite Americii).

Un numar record de 2999 dintre acesti oameni exasperati au renuntat la cetatenia americana sau la green-card in 2013. Peste 1.000 au facut-o in primul trimestru al anului. (Inainte de FATCA, totalul acestora era de cateva sute pe an). Altii au ramas americani si au luptat impotriva bancilor.

Apeland la legea anti-discriminarii, un americano-olandez a dat in judecata un creditor olandez care i-a inchis, preventiv, contul, ca si pe ale altor 149 de persoane; a castigat procesul in aprilie. Fiscul american a devenit constient de problema si incearca sa reduca astfel de efecte. Recent, a introdus un program de conformare simplificat pentru expatii care nu au reusit sa completeze corect toate actele, de exemplu.

FATCA ingreuneaza, de asemenea, si munca Fiscului american, prin cantitatea enorma de informatii generata. Agentia are tot mai mult de munca cu tot mai putin personal (din cauza reducerii bugetului), fiind pe "punctul de colaps", conform unui fost inalt oficial.

Nu este clar daca aceasta lege va avea succes. Evazionistii nu sunt asa de naivi incat sa tina banii sub propriul lor nume. FATCA va descoperi companiile "paravan" si structurile in spatele carora acestia se ascund, insa anchetatorii din Senat si alti experti spun ca vor ramane multe lacune.

O alta intrebare este daca FATCA se va autofinanta. Luand in calcul numai cheltuielile cu firmele financiare americane, raspunsul este ca s-ar putea, daca va aduce cel putin 800 de milioane de dolari, cat a estimat Congresul. (Legea a fost adoptata fara nicio analiza formala a costurilor si beneficiilor). Cu toate acestea, costurile totale de conformare, suportate in mare parte de catre bancile non-americane, sunt susceptibile sa depaseasca cu mult veniturile fiscale suplimentare.

FATCA nu aduce rezultatele estimate de guvernul american

FATCA este pe cale sa "puna pe foc active din sectorul privat pentru ca guvernul sa poata colecta cenusa", s-a plans Richard Hay de la firma de avocatura Stikeman Elliott. Mark Matthews, fost oficial de rang inalt in Fisc, care in prezent lucreaza la firma de avocatura Caplin & Drysdale, sustine ca efortul depus in "vanarea" de evazionisti offshore este disproportionat: sumele sustrase de la bugetul public "sunt o mica intepatura" comparativ cu alte tipuri de evaziune, cum ar fi declararea veniturilor sub nivelul real de catre micile firme.

O alta intrebare este daca FATCA ar putea fi inclusa in sistemul sustinut de OECD, un club de tari bogate, in mare parte, prin care semnatarii ar schimba anual date privind finantele. Sistemul a castigat suport din partea a circa 50 de tari, inclusiv din partea marilor state europene, a Indiei, Chinei si Braziliei (si din partea marilor banci, care apreciaza ca vor fi mai mici costurile de conformare, printr-un standard unic). Difera de FATCA din puncte de vedere al unor aspecte importante: schimbul de informatii va avea la baza resedinta, si nu cetatenia.

Asa cum tarile sunt presate sa schimbe informatii fiscale sistematic, accentul se va pune si pe reciprocitatea (sau lipsa acesteia) Americii. Latino-americanii, de exemplu, sunt mari clienti ai bancilor din Florida, insa este dificil de spus cu ce guverne, si cat de multe informatii va imparti America. Are, de asemenea, putine date de oferit despre proprietarii companiilor paravan, deoarece nu le cere nici macar numele. Din unele privinte, America este mai putin integrata, in comparatie cu paradisurile fiscale de care se plange.

#FACTA SUA, #evaziune fiscala, #combatere evaziune , #Avere