Bancile chineze, cele mai puternice

Anul trecut, China Construction Bank a inregistrat un profit de 11,9 miliarde de dolari, cu 10% mai mare decat in 2007.

In aceeasi perioada, Bank of America, ce detinea aproximativ 19 procente din institutia chineza, a castigat doar 4 miliarde de dolari, in scadere cu 73% fata de anul precedent. Nu este de mirare ca, in luna mai, banca americana si-a vandut actiunile din China Construction Bank, pentru 7,3 miliarde de dolari.

In timp ce Bank of America avea nevoie de miliarde de dolari pentru recapitalizare, bancile din China nu numai ca nu inregistrau pierderi, ci aveau profituri uriase, datorita expansiunii economiei locale.

Fostii giganti financiari gen Bank of America si Citicorp s-au transformat in niste umbre, vanzand active si retregandu-se de pe mai multe piete, in timp ce institutiile financiare din China sau India, putin cunoscute in afara tarilor unde isi au sediul, au acum puterea sa se extinda la nivel international, potrivit revistei Time.

Paul Schulte, fost analist la Lehman Brothers, ce lucreaza acum pentru Nomura, banca japoneza care a preluat operatiunile Lehman, a comparat bilanturile financiare a bancilor din cele doua tari si a descoperit diferente majore, una dintre acestea fiind imprumuturile in vederea majorarii investitiilor.

Cu cat mai mari sunt aceste imprumuturi, cu atat mai mari sunt riscurile de pierderi, daca profiturile de pe urma investitiilor facute cu acesti bani nu depasesc valoarea sumei imprumutate, plus dobanda.

Din cauza acestui tip de imprumuturi, bancile din Statele Unite si Europa au pierdut controlul, este de parere analistul. Potrivit Nomura, bancile americane ar trebui sa vanda active in valoare de 2,8 trilioane de dolari sau sa majoreze capitalul cu 141 de miliarde de dolari, pentru a reechilibra situatia.

Bancile din Europa stau chiar mai prost, avand nevoie de o crestere de capital de 485 de miliarde de dolari sau sa-si vanda active de 9,7 trilioane de dolari.

Dar cine isi permite sa cumpere aceste active? Evident, bancile din Asia au capital indeajuns pentru asa ceva, in special cele din China. Dar doar pentru ca isi permit, nu inseamna ca vor sau ca ar trebui s-o faca.

Insitutiile financiare din China se confrunta cu probleme de personal calificat si lipsa unor manageri cu experienta, dar si cu faptul ca moneda locala nu este convertibila, ceea ce face foarte dificila mobilizarea activelor in yuan, pentru a creste la nivel international.

Mai degraba, aceste banci se vor concentra pe Asia si alte piete emergente. De exemplu, Banca Industriala si Comerciala din China (BICC) a platit 5,6 miliarde de dolari, in 2007, pentru 20% din Standard Bank, din Africa de Sud, pentru a deservi companiile chineze ce mineaza pentru petrol, aur si cupru in acea regiune.

De asemenea, BICC se pare ca este interesata in achizitionarea activelor din China ale Royal Bank of Scotland, a bancii australiene ANZ, a HSBC si a Standard Chartered Bank.

Alte oportunitati s-ar putea ivi in curand, mai ales din randul bancilor care au fost salvate de la faliment de guverne si care isi fac exitul de pe pietele externe, pentru a se concentra pe cele locale.