Deși utilizarea plăților digitale a crescut considerabil în România, volumul numerarului în circulație a ajuns la un nivel record, de patru ori mai mare față de acum 15 ani. Potrivit datelor publicate de BNR, în 2024 numerarul în circulație a atins 23 de miliarde de euro, o creștere spectaculoasă față de cele aproximativ 6 miliarde de euro din 2009. În comparație, zona euro a înregistrat o dublare a numerarului în aceeași perioadă, ajungând la 1,6 trilioane de euro. Noile cifre par paradoxale nu doar fiindcă metodele de plată online s-au proliferat cu o viteză fără precedent în țară, la fel ca și la nivel global, dar și fiindcă autoritățile fac eforturi de ceva vreme să limiteze tranzacțiile cash, mai ales în scop comercial, pentru a controla cât mai îndeaproape evaziunea fiscală.
Practic, se vede faptul că românii preferă încă plățile cash, în pofida eforturilor de digitalizare. De exemplu, chiar și în 2025, în multe familii salariile continuă să fie retrase integral de la bancomate în ziua de plată, un obicei care, în special în zonele rurale, este asociat în general cu un nivel foarte redus de incluziune financiară. Conform datelor BNR citate recent de Ziarul Financiar, numerarul joacă un rol esențial în zonele cu infrastructură financiară slab dezvoltată, unde accesul la servicii bancare digitale rămâne limitat. Zonele acestea există, totodată, într-o zonă gri a fiscalizării.
Tanczos Barna și noile intenții de reducere a plafoanelor pentru tranzacțiile cash
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a anunțat recent că Guvernul pregătește o serie de inițiative legislative care vizează reducerea utilizării numerarului, considerat un canal frecvent pentru evaziune fiscală. „Vom veni cu propuneri concrete pentru limitarea tranzacțiilor cash, mai ales în domeniile cu risc fiscal ridicat,” a declarat ministrul, într-un interviu pentru Digi24. Printre măsuri se numără eliminarea plăților cash pentru impozitele locale și aplicarea unor plafoane mai stricte în sectoarele economice cu risc ridicat de nedeclarare a veniturilor.
Plafoanele actuale, reglementate prin Legea 296/2023, impun deja limite clare: tranzacțiile între persoane juridice nu pot depăși 5.000 de lei per operațiune sau 10.000 de lei per zi, în timp ce tranzacțiile între persoane fizice sunt limitate la 50.000 de lei. Depășirea acestor plafoane atrage amenzi semnificative, stabilite prin Codul de Procedură Fiscală. Totuși, datele colectate de ANAF arată că, în anumite domenii, numerarul continuă să fie folosit pe scară largă, iar reducerea plăților cash, deși ar putea aduce beneficii mari pentru stat, inclusiv reducerea costurilor administrative asociate gestionării fluxurilor de numerar, este încă un proces greu de pus în practică.
În 2024, digitalizarea ANAF a contribuit la o creștere record a încasărilor, cu 70 de miliarde de lei mai mult decât în 2023, în ciuda problemelor întâmpinate de contabili. Tánczos Barna a subliniat că aceasta este doar o etapă într-un proces amplu de modernizare fiscală: „Digitalizarea începe să dea rezultate, dar avem mult de muncă pentru a elimina complet breșele fiscale.”
Un exemplu concret al digitalizării este extinderea platformei Ghișeul.ro, care permite achitarea impozitelor locale și a altor taxe în format electronic. În 2024, peste 40% din tranzacțiile cu ANAF s-au realizat digital, însă utilizarea numerarului rămâne dominantă în multe regiuni din țară – acesta fiind și unul din punctele prioritare pe care dorește ministrul să le atace.
Numerarul nu va dispărea prea curând, nici din România, nici din UE
La nivel european, numerarul continuă să fie preferat în tranzacții, chiar și în economiile avansate, unde multe metode de plată online au devenit de mult timp ubicue. Potrivit Băncii Centrale Europene, 59% din plățile efectuate la punctele de vânzare în zona euro sunt realizate în numerar. Majoritatea consumatorilor consideră că posibilitatea de a plăti cu bani lichizi este „importantă” sau „foarte importantă,” un argument care validează, practic, faptul că indiferent cât de populare sau accesibile au devenit metodele de plată digitale, numerarul încă este folosit la toate nivelurile în societate.
România, unde numerarul reprezintă o soluție mai accesibilă în zonele rurale, se confruntă astfel cu o provocare dublă: pe de o parte este importantă menținerea incluziunii financiare în aceste regiuni și, simultan, reducerea riscurilor asociate utilizării banilor lichizi. Deși digitalizarea câștigă teren în orașe, obiceiurile tradiționale și infrastructura slab dezvoltată continuă să susțină dependența de bani cash în mediul rural, iar fiscalizarea corectă și transparentă a micilor tranzacții comerciale este încă un obstacol masiv în aspirațiile autorităților privind digitalizarea uniformă la nivel național.
...citeste mai departe despre "Paradoxul reducerii banilor cash în România. Avem în piață de 4 ori mai mult numerar decât în anii 2000" pe Ziare.com