Elvetia, nevoita sa se adapteze realitatii pe care a creat-o. Francul ravaseste exporturile

O singura intrebare pare sa framante in aceste zile cercurile financiare din Elvetia. Dupa ce a abandonat masurile care puteau opri aprecierea francului dincolo de cursul de 1,20 pentru un euro, ce alte instrumente mai detine Banca Nationala pentru a preveni zdrobirea economiei tarii de plafonul paritatii celor doua valute?

Ingrijorarea vine ca urmare a faptului ca francul elvetian evolueaza intr-un mod in care tinde sa ravaseasca exporturile.

Drama Greciei si razboiul valutar amplifica tentatiile investitorilor de a plasa banii intr-o moneda care tinde sa se aprecieze, chiar daca nejustificat, arata Mark Gilbert, unul dintre analistii Bloomberg.

Fara solutii

In afara dolarului american, francul elvetian ramane alternativa preferata de jucatorii de pe piata valutara, cu un randament de 6,02% dat de evolutia cursului valutar in acest an.

Statura sa de rival al dolarului si reducerea dobanzii de referinta la minus 0,75% ii face pe investitori sa nu reduca presiunea de pe moneda elvetiana.

Presedintele Bancii Nationale a Elvetiei, Thomas Jordan, a declarat deja francul drept moneda supraevaluata de piata, dar incercarile de a-i tempera ascensiunea au esuat lamentabil.

Pe fondul temerilor declansate de criza din Grecia, traderii Bancii Nationale a Elvetiei au aruncat saptamana aceasta o cantitate masiva de franci in piata.

Dar odata ce institutia a renuntat la interventii constante de acest tip e greu de crezut ca vor reusi dintr-o singura incercare.

De altfel, nu doar francul evolueaza haotic din ianuarie incoace, ci si oficialii Bancii Nationale a Elvetiei.

La doar cateva zile dupa ce anuntasera ca vor pastra cursul fix de tranzactionare de 1,20 franci/euro, acestia au renuntat la aceasta politica monetara declansand o adevarata furtuna pe piata valutara.

Abandonand si varianta interventiilor in piata, Banca Nationala a Elvetiei a oferit francului un culoar pentru o ascensiune de 30 de procente in fata valutelor din grupul celor mai industrializate 10 natiuni.

Exporturile, in picaj

Consecintele sunt complexe. Saltul francului a distrus exporturile prin transformarea marfurilor elvetiene in produse scumpe, ceea ce justifica si scaderea de 2,3% inregistrata de nivelul exporturilor in primele trei luni.

Economia tarii a avut o contractie de 0,2% in aceeasi perioada, inregistrand cea mai slaba evolutie din ultimii 6 ani, iar pentru trimestrul II se prevede intrarea in recesiune, cu o noua contractie de 0,2% prognozata de economisti.

Cand spui exporturi Elvetia te gandesti automat la ceasurile realizate de orologierii din aceasta tara.

Intr-adevar, in mai, Rolex-urile si celelalte ceasuri elvetiene au devenit cu 8,9% mai putin dezirabile pentru cumparatorii straini, inregistrand cele mai slabe vanzari peste granita din noiembrie 2009, dupa cum arata datele Federatiei Industriei de profil din tara.

Dar influenta exporturilor de ceasuri in PIB-ul Elvetiei este destul de redusa. Intre iunie 2006 si primul trimestru al acestui an, ceasurile au contribuit abia cu 0,15% la PIB.

Pericol nou

O alta amenintare, reprezentanta de semnarea Parteneriatului Transatlantic de Investitii si Comert (TTIP) intre SUA si UE, poate sa rada dintr-un foc 0,5% din PIB-ul Elvetiei, dupa cum sugereaza un studiu al Institutului Mondial de Comert.

O eventuala alaturare la Tratat a tarilor membre ale Asociatiei Europene de Liber Schimb, Islanda, Norvegia, Liechtenstein si Elvetia ar genera o crestere de 2,9% in economia elvetiana, mai arata acelasi studiu.

In acest moment, Harry Hohmeister, directorul general al Swiss International Air Lines, face lobby pe langa parlamentarii din Tara Cantoanelor de a se opune din rasputeri unei eventuale semnari a TTIP.

Un vot negativ ar fi insa o greseala majora, din moment ce banca centrala se dovedeste incapabila sa tina sub control evolutia francului, iar economia este pandita de recesiune.