Ovidiu Bordeut: Bancile trebuie sa se pregateasca pentru Basel IV

Ansamblul de reglementari cunoscut sub numele de Basel III nu constituie finalul

valului legislativ cauzat de criza financiara internationala, considera consultantul economic Ovidiu Bordeut.

"Pietele asteapta deja un "Basel IV" care sa duca mai departe actualul cadru prudential de reglementare si sa adreseze aspectele neacoperite de Basel III", sustine Bordeut.

"Aceste asteptari sunt sutinute, printre altele, de faptul ca Basel III este inca insuficient calibrat, iar impactul asupra pietelor si economiei reale este prea putin cunoscut."

Acesta a adaugat ca, pentru a se conforma cu noile cerinte ale Basel III, bancile globale au demarat planuri ambitioase de eficientizare operationala utilizand toate parghiile disponibile, incercand sa mentina nivelul profiturilor si sa evite

sa solicite capital suplimentar din partea actionarilor.

Drept rezultat, Deutsche Bank a anuntat un impact al noilor masuri estimat in economii de 3 miliarde euro iar Credit Suisse de 1,3 miliarde, Societe Generale a vandut active de aprox. 28 miliarde euro, Deutsche Bank de 29 miliarde si planuieste masuri pentru economii de inca 135 miliarde euro, si masurile nu se opresc aici; bancile au anuntat totodata concedieri masive in majoritatea subsidiarelor: ABN-AMRO 2350, ING 2700, Rabobak 3500, Deutsche Bank 1900, Credit Suisse 3500 si Societe Generale 1600.

Ovidiu Bordeut a enumerat canalele prin intermediul carora Basel III are un impact direct sau indirect asupra activitatii bancilor: cerinte de capital suplimentare, revizuirea in sens restrictiv a compozitiei capitalului si a activelor ponderate la risc, cerinte privind agregarea datelor de risc, costul fondurilor, cerinte de guvernanta, indicatori si buffere de lichiditate si preturi de transfer a fondurilor.

Acesta a adaugat ca, in forma actuala, aceste reglementari influenteaza negativ pietele si capacitatea economiei reale de a-si relua relansarea. In plus, acestea se suprapun temporal pe implementarea reglementarilor Solvency II pentru societatile de asigurare, ceea ce va putea conduce la reducerea volumului securitizarilor, canal prin care bancile puteau elibera fonduri pentru creditarea economiei.

De asemenea, Bordeut considera ca impactul Basel III in Romania se va produce in mai

mica masura datorita cerintelor de capital Basel III, care "sanctioneaza" categorii

de capital si clase de active putin prezente in Romania, ci in special prin intermediul cerintelor de lichiditate, care vor cauza "lichidifierea" bilantului (conversia activelor lichide in active lichide), costuri mai mari pentru clientela si o profitabilitate bancara redusa.

In opinia sa, bancile ar trebui sa inceapa sa isi ajusteze structura bilantiera pentru a putea constitui bufferele de lichiditate si a face fata iesirilor de lichiditati considerati de indicatorii de lichiditate Basel,in caz contrar riscand o blocare a activitatii de creditare si/ sau sanctiuni din partea BNR.