Dascalescu, BNR: Bancile au inregistrat pierderi din creditele in franci elvetieni

Joi, 26 Februarie 2015, ora 11:00
1597 citiri
Dascalescu, BNR: Bancile au inregistrat pierderi din creditele in franci elvetieni
Foto: tion.ro

Bancile au inregistrat pierderi din creditele in franci elvetieni in ultimii cinci ani, pe fondul provizioanelor constituite pentru imprumuturile neperformante, ca urmare a neplatii ratelor, dar si din diferenta de curs valutar pe care o suporta la rambursarea finantarilor pe care le-au atras in CHF.

"De ce conversia creditelor din CHF in lei genereaza pierderi si nu profit diminuat? Pentru ca banca, avand o pozitie valutara echilibrata, atragand finantare in franci elvetieni ca sa acorde credite in franci elvetieni, suporta la randul ei, cel putin partial, majorarea sau deprecierea leului in raport cu francul la momentul in care va cumpara de pe piata franci elvetieni pentru restituirea datoriei.

Este adevarat, exista si un efect pozitiv la nivelul institutiei de credit, ca urmare a majorarii fluxurilor de numerar, veniturile din dobanzi vor creste, dar nu vor putea compensa majorarea creditelor neperformante si pierderea la nivelul institutiei de credit ca urmare a faptului ca va trebui sa restituie datoria in franci elvetieni", a declarat miercuri Virgil Dascalescu, seful Serviciului Riscuri Macroprudentiale din cadrul Directiei Stabilitate Financiara a BNR, la o conferinta pe tema stabilitatii financiare.

Intrebat ulterior de jurnalisti daca bancile au atras finantari in franci elvetieni pe termen lung pentru a acorda astfel de credite, Dascalescu a spus ca institutiile de credit s-au imprumutat in aceasta moneda, insa perioada de imprumut depinde de sursa de finantare.

"Pentru asigurarea creditarii in franci elvetieni, institutiile de credit au atras finantare in franci elvetieni, de asa natura incat pozitia valutara neta este zero sau apropiata de zero.

Cu alte cuvinte, institutiile de credit nu au speculat contra debitorului. Ca idee, de indata ce ar ajunge la maturitate sursa de finantare, ar fi rostogolita tot in franci, pentru ca altfel ar intra pe pozitie valutara semnificativ lunga", a explicat Dascalescu.

Pe de alte parte, clientii bancilor cu credite in franci elvetieni spun ca acestea le-au virat in conturi, la momentul accesarii imprumutului, banii in euro sau lei, si ca nu dispuneau fizic de franci elvetieni la casele de schimb valutar.

Majoritatea imprumutatilor n-au vazut francii elvetieni tranzactionati, operatiunile fiind realizate "pe hartie", indicand ca bancile probabil nu aveau atrase resurse in franci de fapt.

Dascalescu a vrut sa lamureasca chestiunea in prezentarea sustinuta, daca bancile au speculat impotriva clientilor imprumutati in franci elvetieni.

"O discutie actuala este daca bancile au speculat contra debitorilor. Daca o institutie de credit consemneaza o pozitie valutara lunga sau scurta semnificativa, penalizarea in termeni de capital este semnificativa.

O institutie de credit care ar avea o pozitie valutara lunga, care ar credita masiv in franci elvetieni, ar avea o cerinta de capital suplimentara conform reglementarilor atat de mare, care ar trebui suportata de capital, incat nu ar fi rentabil economic sa sustina pozitia respectiva", a explicat oficialul.

Dascalescu spune ca institutia de credit ramane in continuare cu finantarea atrasa din exterior in franci elvetieni, iar clientul ramane dator catre banca in franci elvetieni, chiar daca la momentul accesarii imprumutului banca i-a oferit un serviciu independent de conversie a creditului in alta valuta, respectiv euro sau lei.

Potrivit datelor prezentate, BNR a incercat si un exercitiu de extimare a principalelor elemente de venituri si cheltuieli ale bancilor la nivelul unui credit in franci elvetieni in perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2013, din care rezulta ca, pe o perioada de cinci ani, institutiile de credit ar fi consemnat o pierdere anuala estimata "conservator" la aproximativ 3,9% din soldul mediu al creditelor la valoare neta in CHF.

Astfel, principalele surse de venit din creditare provin din dobanzi si comisioane, acestea din urma reprezentand o treime din nivelul dobanzii.

"Comisioanele nu pot fi estimate direct, dar in mod conservator am presupus ca institutiile de credit ar avea capacitatea de a incasa suplimentar din comisioane 25% din venituri. Este o ipoteza conservatoare, cel mai probabil valoarea incasata este mai mica", a afirmat oficialul BNR.

Totodata, cea mai importanta cheltuiala se refera la ajustarile pentru depreciere, respectiv constituirea de provizioane, ca urmare a neplatii datoriilor, acest factor generand cele mai mari pierderi.

"De exemplu, din 10 credite, daca un debitor nu plateste, presupunand ca sunt credite de valoare omogena, aplicarea unei dobanzi de 10% este necesara strict pentru acoperirea pierderii ca urmare a faptului ca un debitor nu plateste.

In cazul creditelor in CHF, numarul celor care nu au putut efectua plata, din diverse motive, a fost atat de mare incat si profitul care ar fi fost in mod normal consemnat a fost erodat integral ca urmare a cheltuielile cu provizioanele aferente unui astfel de credit", a precizat Dascalescu.

El a explicat fenomenul de neplata mai mare in cazul creditelor in CHF fata de cel al imprumuturilor in euro prin socul dublu al deprecierii valutare, leu-euro si euro-franc, pe acesta din urma catalogandu-l "un soc suplimentar si deloc nesemnificativ", ambele contribuind la inrautatirea situatiei debitorilor.

Al doilea element substantial pe partea cheltuielilor este legat de costurile fixe ale bancii, despre care oficialul BNR spune ca sunt foarte mari la nivelul sectorului bancar romanesc. Ca urmare, bancile au tendinta sa compenseze creditarea prin aplicarea unor marje substantiale pentru acoperirea costurilor fixe.

Ultimul aspect luat in calcul pentru exercitiul efectuat a fost costul mediu de finantare, foarte greu de estimat la nivelul creditelor in franci elvetieni, potrivit lui Dascalescu, asa incat pentru aproximarea acestuia s-a pornit de la costul de finantare in euro si s-a tinut cont de diferenta dintre LIBOR-EUR si LIBOR-CHF.

"Foarte clar, institutiile de credit nu au consemnat profit din creditarea in franci elvetieni. Chiar daca variem putin ipotezele, vom ajunge la aceeasi concluzie", a tras linie oficialul BNR.

#banci pierderi credite franci, #credite franci elvetieni , #Stiri Banci

Curs valutar

1 EUR = 4.9763 RON

-0.0003

1 USD = 4.6356 RON

-0.0046
  1. Cum arată un calcul al salariului minim în funcție regulile UE. Ultima creștere încearcă o aproximare a directivei din 2022, pe ultima sută de metri
  2. Joburi de vară pentru studenți. În ce domeniu te poți angaja în vacanță