Bancile europene nu au un plan B daca Grecia iese din zona euro

Pe masura ce zona euro se pregateste tot mai mult pentru o iesire a Greciei, factorii de decizie europeni inca nu au pus la punct un scut de protectie care sa opreasca un posibil efect de domino, care ar arunca zona intr-o criza si mai profunda.

Banca Centrala Europeana (ECB) incearca din rasputeri sa tina zona euro departe de bancile cu probleme, insa, pana la aceasta ora blocul comunitar inca nu a pus la punct masurile necesare pentru stoparea neicrederii in sistemul bancar.

Fondul de rezerva, o posibila solutie

Saptamana trecuta, liderii europeni au adus in discutie o serie de masuri menite sa vina in sprijinul institutiilor bancare, masuri care, in viziunea Bancii Centrale Europene, ar trebui sa cuprinda o rezolutie privind infiintarea unui fond de rezerva, care sa preia probleme precum restructurarile masive sau chiar falimentul multor banci.

O asemenea masura ar veni in complementarea creditului pe trei ani, in valoare de 1.000 de miliarde de euro, acordat de ECB lunile trecute bancilor din zona euro. Decizia a ajutat sistemul bancar european sa se miste ceva mai bine, mai ales in tarile in care increderea in banca este foarte redusa, iar imprumuturile interbancare sunt privite cu reticenta.

Mai mult, in momentul de fata are loc un val de retrageri puternice ale deponentilor. Acestia se tem ca guvernele nu au puterea necesara pentru a putea sustine bancile, dar si de faptul ca, tara lor va iesi din zona euro, iar economiile vor fi transformate intr-o moneda nationala, puternic devalorizata.

O astfel de presiune asupra sistemului bancar a avut loc in Irlanda de Nord, si a necesitat acordarea unui ajutor financiar sub forma unui imprumut din partea Fondului Monetar International si a Uniunii Europene.

Iesirea Greciei va genera efectul de domino

Acum, investitorii sunt ingrijorati ca iesirea Greciei va avea un efect de domino asupra statelor din zona euro, iar astfel ar fi afectate si economiile lor.

Orice schema de depozit bancar pan-european garantat de stat trebuie sa aiba o capitalizare imensa, pentru a putea genera increderea investitorilor.

In mod traditional, in bancile din Europa, statul garanteaza o suma maxima de 100.000 de euro, in cazul in care banca a dat faliment. O suma destul de mica, pentru a genera increderea investitorilor corporativi, care fac tranzactii cu milioane de euro.

Exact retragerea banilor din banca, detinuti de marile corporatii, si a lipsei de incredere in institutiile finanicare, au determinat escaladarea crizei financiare din Irlanda de Nord.

Modalitatea prin care poate fi restructurata sau chiar inchisa o banca cu probleme reprezinta principala provocare pentru politicienii europeni, pe masura ce au crescut temerile impactului parasirii de catre Grecia a zonei euro, si pe fondul adancirii problemelor din sectorul bancar inregistrate in Spania.

Factorii de decizie din Europa inca nu au ajuns la un consens, pentru ca, motorul UE, Germania, nu mai vrea sa finanteze pierderile cauzate de sistemele economico-finanicare din state precum Grecia sau Spania.

Zborul capitalurilor

Mediul financiar-bancar european s-a deteriorat destul de rau in ultimul an, conform statisticilor Bancii Internationale pentru Reglementare, care arata un adevarat decolaj al capitalului, mai ales din zona statelor grav afectate de criza.

Conform statisticilor, in ultimul an, depozitele pe piata bancara din Grecia s-au cifrat la numai 80 de miliarde de dolari, fata de nu mai putin de 160 de miliarde de dolari, cat se inregistra in 2009.

Cam aceeasi situatie este si in Irlanda de Nord, unde depunerile au scazut la 471 de miliarde de dolari anul acesta, de la 905 miliarde de dolari acum trei ani.

Depunerile populatiei si ale companiilor in bancile din zona euro au ajuns la aproape 11.000 de miliarde de euro, numai in Germania fiind inregistrate 3.000 de miliarde, conform statisticilor de la Banca Centrala Europeana.

Sistemul bancar romanesc, stabil, dar in pericol

Reprezentantii FMI considera ca sistemul bancar romanesc este bine capitalizat si lichid, insa acesta este in continuare vulnerabil la socurile externe mai ales in situatia in care aproape 80% din bancile din Romania au capital din zona euro.

"Sistemul bancar din Romania este destul de bine stabilizat, destul de bine consolidat, dar nu trebuie sa uitam ca sistemul bancar din Romania este o veriga a celui international.

Banci romanesti cu capital integral romanesc nu avem, si chiar daca am avea, pericolul vine din exterior cu atata forta, incat un sistem bancar oricat de bine ar fi reglementat va avea de suferit din cauza socului extern", declara analistul financiar Mircea Cosea.

Si Aurelian Dochia este de acord cu parerea FMI, declarand ca sistemul financiar romanesc are toti indicatorii la niveluri mult superioare celor europene. "Niciodata nu stii cat de mare poate sa fie valul crizei financiare care poate sa mature Europa si niciodata nu poti sa fi pregatit pentru eventualitati extreme".

Mircea Cosea este de parerea ca faptul ca Romania nu apartine de zona euro in acest moment este un atu. De altfel, politica prudentiala a Bancii Nationale este un alt avantaj al Romaniei. El avertizeaza insa si in privinta socurilor externe care sunt mai puternice decat poate Romania sa faca fata.

"Ar trebui sa fie luate unele masuri care sa tina neaparat de o oarecare protejare a cursului prin interventia bancilor, prin o reglementare a raportului de import-export intre societatile romanesti si cele grecesti si o monitorizare a sucursalelor bancilor grecesti in Romania, dar si din alte tari", spune economistul.