Era relaxarilor cantitative ia sfarsit: Cine scapa din capcana lichiditatilor?

Era relaxarilor cantitative, un proces prin care bancile centrale cumpara active precum obligatiunile guvernamentale, ar putea sa se incheie, potrivit unui sondaj realizat de managerii de fonduri.

Conform studiului realizat in luna martie de catre Bank of America, investitorii sunt mai optimisti cu privire la viitor si la perspectivele de crestere economica si nu se mai asteapta la alte masuri de relaxare cantitativa care sa fie luate de Federal Rezerve sau de Banca Centrala Europeana, noteaza CNBC.

"Concluziile la care am ajuns este ca managerii de fonduri au precizat ca QE (relaxarile cantitative) a functionat, politica Bancii Centrale functioneaza, iar lupta impotriva inflatiei merge in directia potrivita, a precizat Gary Baker, sef de strategie la Merril Lynch Global Research".

Statele Unite ale Americii, Marea Britanie si Japonia sunt cele mai mari economii care au apelat la tiparirea si injectarea de bani in piete pentru a combate efectele crizei. Banii au fost tipariti de trezorerii si folositi apoi de bancile centrale pentru a cumpara bonuri de trezorerie sau active, pentru a finanta investitii sau pentru a ajuta sistemele bancare nationale.

Sumele vizate sunt enorme. Astfel, la finalul celei de-a treia runde de tiparire si injectare de bani, banca centrala a Marii Britanii va ajunge sa detina active financiare in valoare de 325 de miliarde de lire sterline (aproximativ 391 de miliarde de euro), in cea mai mare parte sub forma de obligatiuni guvernamentale, potrivit Adevarul.

In cadrul anchetei realizate de Bank of America, 28% dintre managerii de fonduri au subliniat ca se asteapta ca economia globala sa se consolideze in urmatoarele 12 luni. Cu toate acestea, administratorii de fonduri vad in continuare datoria suverana ca riscul cel mai mare care planeaza asupra recuperarii de la nivel mondial.

Investitorii prevad insa o inflatie mai mare in anul care urmeaza.

La ce e buna o inflatie mai mare? Sa eviti capcana lichiditatii sau sa scapi din ea

Consilierul Guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, precizeaza intr-un studiu realizat ca relaxarile cantitative au fost utilizate pe csara larga atat in Jpaonia, incepand cu anul 2000, cat si in alte tari dupa anul 2007, fara ca rezultatele obtinute sa fie ferm pozitive.

Potrivit acestuia, intarzierea unui raspuns ferm al economiei la relaxarile cantitative prescrise de teorie ii face pe unii sa se intrebe daca, in viata reala, politica monetara chiar poate produce intr-un orizont de timp predictibil inflatia necesara pentru ca economiile sa scape din capcana lichiditatii.

Pe de alta parte, legatura puternica dintre bani si inflatie ii face pe unii sa se intrebe daca nu cumva relaxarile monetare au mers deja prea departe in practica si ar putea rezulta la un moment dat intr-o inflatie greu de controlat, care ar putea afecta si alte tari.

"QE inseamna achizitionarea de catre banca centrala a bondurilor guvernamentale sau a altor active financiare de la sectorul privat. Banca centrala "plateste" pentru bonduri prin crestere depozitelor tinute de banci la banca centrala.

In consecinta, baza monetara creste. Acest swap ar putea produce inflatie pe doua canale: reducerea yield-urilor (care ar trebui sa duca la cresterea cererii agregate a economiei) si utilizarea de catre banci a lichiditatii suplimentare, care este temporar plasata la banca centrala, pentru a credita gospodariile si firmele", se arata in studiul realizat de Lucian Croitoru.

Potrivit acestuia, pana in prezent rezultatele asteptate nu au aparut pe niciuna din cele doua canale. Astfel, ratele dobanzii pe termen lung au scazut, dar nivelul productiei, desi a crescut timid a ramas totusi mult sub potential, neputand produce suficienta inflatie.

"Curba randamentelor este aplatizata si nu este loc pentru ca in viitor randamentele sa scada si sa ofere investitorilor confortul castigurilor de capital, extinderea maturitatii creditelor este riscanta, exista o substitutie aproape perfecta intre cash-credite (bonduri), dar si intre cash-depozite (depozitele cresc foarte incet, daca nu chiar scad).

SUA si tarile dezvoltate din Europa par sa se afunde tot mai mult in capcana lichiditatii. Cel mai grav ar fi daca publicul ar ajunge sa anticipeaze ca

situatia va dura pentru o perioada nedefinita. Aceasta ar face foarte dificila misiunea bancilor centrale de a construi credibilitatea de care au nevoie pentru a putea produce o inflatie suficient de mare pentru a scoate economia din capcana lichiditatii", se mai arata in studiu.

In opinia acestuia, dupa iesirea din capcana lichiditatii baza monetara va avea un nivel mult mai mare comparativ cu cel avut inainte de criza. Aceasta creaza ingrijorari in legatura cu inflatia pe termen mai lung.

Investitorii intorc privirea spre economiile dezvoltate

Potrivit studiului, institutiile financiare raman cele mai iubite de catre invetsitori, iar tehnologia este considerata sectorul cel mai popular.

In urma studiului, expertii au constatat ca atentia investitorilor se intoarce spre economiile dezvoltate ca Europa, Japonia SUA, pe masura ce perspectivele de crestere economica s-au imbunatatit.

Cu toate ca pietele emergente raman regiunile cele mai populare, preocuparile legate de o incetinire a dezvoltarii statului chinez au crescut. 9% dintre investitorii chestionati sunt de parere ca economia Chinei va scadea in anul viitor cu 2%.

"Exista o preocupare generala cu privire la inflatie fiindca aceasta este strans legata de cresterea economica a statului chinez", mai adauga acesta.