Dexia - un posibil Lehman Brothers european?

Cu zeci de miliarde de euro imprumutate in sectorul public, in state cu probleme precum Spania si Italia, Dexia poate fi declarata o investitie paguboasa, dar si o amenintare la bugetele de principalilor sai garanti, Belgia si Franta.

Dexia, prima banca ce a solicitat ajutorul in timpul crizei zona euro, risca sa devina un prim exemplu de cum se poate raspandi criza bancara, din tarile cu probleme de la periferia de sud a zonei euro, catre cele mai stabile din centrul si nord.

Grupul franco-belgian, care in epoca sa de glorie, era cel mai mare creditor, cu afaceri in Europa si un mare imperiu din SUA, a fost perceput de multi ca fiind mult prea mare si important pentru a se prabusi. Motiv pentru care a fost salvat pentru a doua oara in trei ani, in octombrie anul trecut.

Statul, un garant al afacerilor Dexia

Pentru ca multe dintre afacerile grupului bancar s-au dus pe apa sambetei, Dexia este pe cale sa devina un fel de banca de obligatiuni si credite in derulare, care trebuie sa beneficieze de garatii din partea statului pentru a face rost de finantare, in incercarea de a nu deveni un al doilea Lehman Brothers.

Dar aceasta nu este sfarsitul. Oficialii spun ca va trebui probabil inca o injectie de capital, evindent, din banii contribuabililor, decizie care ar scufunda si mai mult finantele publice franceze si belgiene, aflate oricum in colaps.

Bernhard Ardaen, un fost angajat al Dexia si care a scris o carte despre prabusirea bancii, "Time Bomb", spune ca Dexia ar putea avea nevoie, in cele din urma, de o injectie de 75 de miliarde de dolari de la bugetul francez, in timp ce datoria publica a Belgiei ar putea creste la 150 de miliarde de euro.

Belgia a platit deja de 4 miliarde de euro pentru a nationaliza divizia de retail banking de la Dexia, iar Franta cauta o modalitate de a obtine un imprumut pentru divizia din Hexagon. Pana acum, Belgia, Franta si Luxembrug au garantat cu 55 de miliarde de euro pentru grupul Dexia.

Imprumut cat toate bancile spaniole la un loc

Grupul bancar belgian este pe cale sa obtina imprumuturi de 90 de miliarde de euro, aproape de cele 100 de miliarde pe care Spania le-a cerut ca ajutor pentru intregul sau sistem bancar.

Dupa ce a inregistrat o pierdere de 11 miliarde de euro anul trecut, capitalul Dexia aproape ca se evapora si nu mai are loc pentru a absorbi pierderile ulterioare, prin urmare, ar enevoie de noi fonduri.

Statele sunt deja obligate sa intretina "gaura" generata de Dexia, prin garantii pentru acoperirea finantarii grupului bancar, Belgia contribuind cu 60,5 la suta, Franta si Luxemburg cu 36,5 la suta.

Intr-o lume ideala, ar beneficia doar de taxele de garantare Dexia este obligata sa plateasca. In realitate, acestea pot avea nevoie pentru a acoperi pierderile suferite de reportare negativa - situatia de finantare a costurilor mai mari de venituri activ.

In cazul in care activele propriu-zise se incadreaza in valoare, Franta si Belgia ar putea afla care sunt obligate sa plateasca in mod substantial mai mult ca debitori Dexia a ajuns la ei pentru a obtine banii inapoi.

Victima exploziei creditarii

Problemele Dexia au aparut atunci cand a inceput sa finanteze municipalitatile dar si alte autoritati publice, actiuni menite sa faca o afacere din creditele pe termen lung. Pentru a finanta aceste credite, Dexia s-a bazat imprumuturile pe termen scurt. In vremuri de boom economic, grupul ar putea profita de diferenta dintre ratele mici pe termen scurt si castigul mai mare la ratele pe termen lung.

In criza din 2008, atunci cand bancile au oprit creditarea, pentru a face rost de bani pe termen scurt, modelul s-a prabusit.

Amploarea operatiunilor sale a fost, de asemenea, o problema. Dexia a avut un deficit al balantei de palti de peste 650 de miliarde de euro, la sfarsitul anului 2008. Pierderiile filialei din Statele Unite au fost vandute in 2009 catre Assured Guaranty, generand o suplimentare de 500 miliarde dolari.

In 2011, Dexia sa confruntat cu o problema similara. Criza creditelor a revenit, de data aceasta din cauza crizei datoriilor zonei euro.

Bancile cu expunere mare in tarile indatorate au fost "pedepsite" de pietele de credit, iar in octombrie Dexia a fost salvata din nou, la doar trei luni dupa ce trecerea testul de stres. Cu 5,4 miliarde de euro imprumutate la guvernul grec, grupul cu sediul la Bruxelles a avut una dintre cele mai mari expuneri ale unei companii non-grecesti.

In timpul crizei de la sfarsitul anului 2008, dupa prima salvare, Dexia a devenit cea mai mare entitate bancare care se folosea de oblogatiuni emise de Rezerva Federala a SUA pentru ca sa obtina finantare.

Totodata, Dexia a absorbit aproximativ 11% din banii destinati refinantarii bancilor, aruncati in piata de Banca Centala Europeana (BCE). De altfel, Dexia a beneficiat cel mai mult de ajutorul din partea BCE, grupul bancar obtinand pana acum finantari de nu mai putin de 35 de miliarde de euro.

Insa, acest lucru nu poate fi suficient, findca zonei euro a intrat intr-o noua faza a crizei, cu accent pe Spania si Italia, Dexia avand o prezenta mare pe pietele banare din cele doua tari.

Aceasta include o expunere de 35 de miliarde de euro in Italia, prin intermediul unitatii sale Crediop si 18 miliarde de euro in Spania, prin intermediul Sabadell. La aceste sume se mai adauga inca 12 de miliarde de euro din obligatiuni emise de cele doua state, care au pus presiune pe piete.

Dexia nu are nici o speranta realista de a face bani, pentru ca se afla in incapacitatea de a mai acorda imprumuturi noi si rateaza astfel orice sansa de a mai atrage sume din sectorul public, de la cat mai multi clienti.

In conformitate cu acordul de salvare din octombrie, Dexia trebuie sa intre pe profit si are acum sarcina de a reduce, in mod constant, nivelul de obligatiuni si portofoliul de credite. Dexia ar putea sa calce pe urma altui grup bancar din Benelux, Fortis din Olanda, care s-a prabusit la cateva saptamani dupa caderea Lehman Brothers in 2008.