Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Sistemul bancar ramane in zodia fuziunilor si in 2014. Afla ce mutari pregatesc creditorii din Romania

Sistemul bancar ramane in zodia fuziunilor si in 2014. Afla ce mutari pregatesc creditorii din Romania


Datorita potentialului relativ modest de crestere pe care il ofera acest an afacerilor din domeniul bancar, fuziunile vor reprezenta o strategie dezirabila si in 2014. Dincolo de avantajele strategice evidente ale reorganizarii pietei, fuziunile vin la pachet si cu o serie de riscuri care pot afecta piata romaneasca, precum restructurarile masive de personal si politizarea conducerii.

"Nu vom asista numai la fuziuni, ci si la achizitii sau repozitionari la modul general. Dat fiind potentialul relativ modest de crestere al activitatii in anul urmator, este foarte posibil sa vedem o ragandire a strategiilor diversilor jocatori, in special a celor care nu au o pozitie foarte buna in piata si nu au avut nici rezulate foarte bune", a declarat pentru Business24, Ionut Dumitru, economist-sef Raiffeisen Bank si Presedinte al Consiliului Fiscal.

Fuziunile reprezinta o necesitate in acest moment, ca urmare a situatiei generale vulnerabile in care se gaseste sistemul bancar romanesc. Ca urmare a influentelor interne si externe, analistul economic Mircea Cosea considera ca fuzinile vor fi probabil vor fi calea pe care o vor alege bancile pentru a supravietui in viitor. Totusi, analistul avertizeaza ca ele trebuie privite cu atentie pentru ca au efecte negative si efecte pozitive care se inscriu in trendul general al politicilor bancare europene si mondiale.

Aspectele pozitive si negative ale fuziunilor pe piata bancara

In opinia presedintelui Consiliului Fiscal, daca se au in vedere presiunile foarte mari din partea reglementarilor Basel 3, bancile nu mai au puterea financiara pentru a-si sustine activitatea si atunci au in vedere necesitatea unei infuzii de capital sau de resurse. "Se gandesc ca la o dimensiune mai mare si cu un jucator mai puternic alaturi pot face mai bine fata acestor provocari", sustine Dumitru.

"In general, in alte tari si in alte perioade, fuziunile au reprezentat o sporire a capacitatii de finantare a economiei si o oarecare liberalizare conceptuala a politicilor bancare in sensul unei mai mari implicari in economia reala si a unor mai mari libertati in ceea ce priveste alegerea clientilor" a declarat pentru Business24 Mircea Cosea.

Exista de asemenea si alte aspecte pozitive, precum repozitionare pe piata a unor banci care par sa fie mai puternice si care din acest punct de vedere vor avea un cuvant mai greu de spus in relatia cu BNR si in relatia cu alte banci comerciale pe piata.

Pe de alta parte, exista si efecte negative. Acestea sunt legate de o anumita tendinta de monopolizare a politicilor bancare pe piata creditului comercial, de o oarecare impunere din partea bancilor puternice aparute din fuziuni a unor criterii de evaluare a creditului si a elementelor principale ale acestuia cum ar fi termenul, dobanzile, garantiile.

De asemenea, vor exista aspecte negative si din punct de vedere al raporturilor pe piata muncii, pentru ca de obicei aceste fuziuni sunt urmate de restructurari masive de personal, de sedii, de locatii. "Acestea sunt elemente care duc la crestrea numarului somajului in randul personalului bancar" sustine analistul.

In acelasi timp, efectele negative ar putea sa apara si din punctul de vedere al bancii care face fuziunea si care, reprezentand o banca din strainatate, ar putea sa aduca in Romania un punct de vedere mai clar si mai precis al unor banci din strainatate privind expunerea pe piata romaneasca.

Nu in ultimul rand, mai exista un efect negativ pe care analistul economic il previzioneaza, si anume acela al "politizarii consiliului de administratie si al conducatorilor, pentru ca presiunea politica va juca un rol important si in fuziunile pe piata romaneasca, prin negocieri cu banca mama sau chiar prin niste presiuni care sunt mai putin cunoscute in culise."

Fuziunile continua in 2014

Directorul Directiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza, a aratat ca in materia fuziunilor in 2014 exista doua banci care "se tatoneaza", dupa ce au ajuns la concluzia ca exista compatibilitate atat pe protofolii cat si pe modelul de afaceri.

"Actionarul uneia doreste, iar actionarul celeilalte si da si nu. Una dintre institutii este din grupul doi de banci, cu o cota de piata intre 1% si 5%, cealalta este cu o cota sub 1%. Niciuna dintre cele doua banci nu este din Grecia", a detaliat Cinteza.

Oficial insa, mai multe banci sunt de vanzare, iar cele mai plauzibile tranzactii ce s-ar putea realiza in 2014 sunt vanzarea unui pachet minoritar de actiuni al Bancii Comerciale Carpatica si preluarea subsidiarelor Millennium Bank si Marfin Bank.

Agenda celor mai probabile tranzactii ale anului 2014

Millennium Bank: Millennium BCP, cea mai mare banca listata din Portugalia in functie de active, se va retrage din Romania prin vanzarea subsidiarei Millennium Bank, care detine sub 1% cota de piata, decizia facand parte dintre masurile de restructurare convenite cu reprezentantii Comisiei Europeane. Termenul limita convenit cu Comisia Europeana pentru vanzare este iunie 2015, insa banca asteapta cu incredere sa gaseasca in 2014 un cumparator.

Marfin Bank: Intr-o etapa mult mai avansata de derulare a pricedurii de vanzare se afla si Marfin Bank. Tranzactia preconizata cel tarziu pana la finalul anului nu s-a realizat, insa banca cipriota este in continuare de vanzare.

"Fuzionarea se poate face si in conditii in care avantajele nu sunt imediat vazute, pentru ca cel care fuzioneaza cu putere mai mare mizeaza pe preluarea cotei de piata pe care o are cealalta banca. In cazul Marfin Bank, cel care face fuziunea s-ar incarca cu o serie intreaga de defecte, de nereguli si de daune. Este o chestiune greu de relizat pana la tremenul dat de FMI", a declarat analistul Cosea.

Banca Comerciala Carpatica: Atunci cand apar discutii despre banci locale de vanzare, Banca Comerciala Carpatica ocupa un loc special, in ultimii ani vehiculandu-se cateva informatii despre posibili pretendenti ai institutiei de credit din Sibiu. In final insa, nu s-a infaptuit nimic.

"In cazul bancii Carpatica, o fuziune ar insemna o incercare de a o salva in ultima instanta si nu prin culoarul asigurarilor, ci pe cel bancar. Dar ar fi o exceptie. Eu nu pun in discutie cazurile particulare, in care se incearca sa se salveze o banca sau sa salveze o situatie care atrage dupa ea mai multe cutremure politice" sustine analistul.

Alte banci din Romania scoase la vanzare

In conditiile in care trebuie sa isi retraga activitatile din toate tarile din regiunea Europei de Est, grupul bancar National Bank of Greece (NBG), care detine 85% din actiunile Bancii Romanesti, cauta cumparator pentru banca.

De asemenea, Volksbanken AG (VBPS), banca mama a Volksbank Romania, are in vedere vanzarea subsidiarei locale dupa ce banca ruseasca Sberbank a cumparat cea mai mare parte din subsidiarele europene ale Volksbank.

"Acestea sunt banci cu cote foarte mici pe piata si ele vor fi pana la urma cuprinse intr-un proces de fuzionare. Din punctul meu de vedere, procesul de fuziune va fi influentat si de marile banci care vor intra in joc pentru a castiga cote de piata. Astfel, bancile mici pot fi atrase intr-o fuziune cu o banca mai mare. Intre ele e mai greu sa fuzioneze pentru ca toate bancile mici vin cu defecte" concluzioneaza Mircea Cosea.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 2655 ori