Spania, modelul UE pentru cum trebuie facuta recapitalizarea bancara

pania ar putea servi ca "model de urmat" pentru viitoarea recapitalizare a bancilor din zona euro, chiar daca uniunea bancara a inzestrat Mecanismul European de Stabilitate (ESM) cu posibilitatea de a recapitaliza direct bancile, a afirmat comisarul european pentru afaceri economice si monetare, Olli Rehn, intr-un interviu acordat publicatiei germane "Die Welt".

Rehn a dat detalii privind situatia din Spania - unde bancile au inceput sa-si majoreze capitalul din surse private, daca se confruntau cu probleme financiare, operatiune urmata de recapitalizari la nivel national. Doar ca "al treilea" mijloc trebuie luata in calcul recapitalizarea directa a institutiilor de creditare prin intermediul ESM, scrie MNI.

Rehn a admis ca exista "incertitudini considerabile" asupra detaliilor prin care vor fi conectate in UE recapitalizarea directa si mecanismul de decizie privind bancile.

Presedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a provocat temeri cand a sugerat ca pachetul de asistenta financiara pentru Cipru, care a inclus pierderi masive pentru cei cu depozite bancare de peste 100.000 de euro, ar putea fi folosit in viitor ca model pentru asistenta financiara din zona euro.

Economia zonei euro da semne de revenire, dar sunt inca slabe

"Regulile jocului trebuie clarificate rapid, astfel incat sa putem merge mai departe cu aceasta discutie privind recapitalizarea directa", a afirmat Rehn, exprimandu-si speranta ca Eurogrupul ar putea adopta reglementarile privind utilizarea ESM pana la sfarsitul lui iunie.

De asemenea, comisarul european pentru afaceri economice si montare a dat asigurari ca exista "semne de redresare" a economiei zonei euro, dar acestea inca sunt "fragmentate".

Dupa negocieri dure cu UE, BCE si FMI, Cipru a acceptat inchiderea Cyprus Popular Bank, a doua mare banca a tarii, in timp ce depozitele garantate, cele mai mici de 100.000 de euro, urmeaza sa fie mutate la Bank of Cyprus. Depozitele negarantate, cele mai mari de 100.000 de euro, urmeaza sa inregistreze pierderi de 4,2 miliarde de euro.

Aceasta abordare, cunoscuta sub denumirea de "bail-in", deoarece actionarii si detinatorii de obligatiuni suporta primii costurile programelor de restructurare, marcheaza o schimbare radicala a modului de abordare dupa trei ani de criza in care contribuabilii din zona euro au fost cei care au platit pentru solutionarea problemelor bancilor si guvernelor prin numeroase programe de salvare.