Si gigantii au temeri: Cum a redesenat China harta financiara a lumii

Vineri, 18 Septembrie 2015, ora 17:22
3473 citiri
Si gigantii au temeri: Cum a redesenat China harta financiara a lumii
Foto: AIIB

Beijingul priveste cu speranta la noua sa institutie financiara internationala, Banca de Investitii in Infrastructura a Asiei (AIIB), dar, pana acum 2 ani, soarta acesteia era indecisa.

La inceputul lui 2013, liderii de la Beijing erau aproape crispati de teama ca institutia, care este privita acum ca o rivala a Bancii Mondiale, fie nu va reusi sa stranga capitalul necesar, fie va ramane sub forma unei initiative zonale, relateaza reporterii Reuters.

Seici si guvernanti europeni

Momentul in care oficialii chinezi au parut sa rasufle ceva mai usurati a fost cel in care seicii si printii din fruntea guvernelor in Orientul Mijlociu au garantat ca vor sustine financiar institutia, urmat apoi de atragerea ca parteneri a unor guverne europene.

Ultima miscare a surprins deopotriva Beijingul, ca si Washingtonul, liderii americani fiind in toiul unei campanii anti-AIIB dusa in randul aliatilor din UE.

Spre surprinderea celor doua tabere, tocmai Marea Britanie si Germania au fost statele europene care au depus primele dosarele de aderare la noua institutie financiara, iar momentul a fost considerat ca unul de cotitura in arhitectura financiara dezvoltata de Beijig la nivel mondial.

Sustinerea venita de pe alte continente si aducerea in fruntea AIIB a lui Jin Liqun, fostul sef al fondului suveran de investitii al Chinei China Investment Corp, lasa sa se intrevada ca lansarea AIIB este iminenta.

Punerea pe picioare a proiectului AIIB ii face pe liderii de la Beijing sa spere ca China va putea juca un rol major in lumea finantelor internationale, in ciuda perioadei mai putin faste pe care o traverseaza economia tarii in acest moment.

Cu inima indoita

"La inceput, China nu a fost foarte convinsa de acest proiect. Intotdeauna a existat ingrijorarea ca nu se vor gasi fondurile necesare pentru a demara o initiativa financiara de asemenea amploare", explica o sursa apropiata de liderii Chinei.

Initial, liderii politici ai Chinei s-au orientat catre tarile din Sud-Estul Asiei, dar o evaluare facuta de Ministerul de Finante de Beijing a demonstrat ca aceasta era doar o speranta desarta.

Tarile asiatice aveau vointa politica de a sustine un astfel de proiect, dar le lipseau fondurile necesare pentru a implementa primele programe majore de investitii.

In schimb, vizitele sustinute in Orientul Mijlociu par sa fi dat roade, in conditiile in care guvernele din aceasta regiune au informat Beijingul ca au nevoie de investitii urgente in infrastructura si, mai ales, au si cu ce sa plateasca aceste ample lucrari.

"Toate aceste state producatoare de petrol au rezerve importante in valuta si s-au aratat dispuse sa contribuie cu bani. Acesta a fost momentul in care proiectul AIIB a inceput sa prinda un contur real", mai spune sursa guvernamentala.

Reprezentantii noii institutii financiare internationale au refuzat sa comenteze aceste informatii, asa cum au facut-o si cei din ministerul Finantelor de la Beijing.

AIIB este perceputa in lumea financiara globala ca o rivala pentru Banca Mondiala si Banca de Dezvoltare a Asiei, doua institutii care sunt direct influentate de politica Washingtonului.

57 de tari au semnat pentru a deveni membre in noua banca internationale dezvoltata de Beijing, 7 dintre acestea fiind state din Orientul Mijlociu: Iran, Israel, Egipt, Iordania, Qatar, Emiratele Arabe Unite si Arabia Saudita.

Cai ocolitoare

Soarta AIIB a stat in cumpana aproape 6 luni in cursul anului 2013, cele mai multe discutii fiind legate de existenta unui proiect al unei banci internationale dezvoltat in cadrul asocierii statelor BRICS, dar si a lipsei de experienta a Beijingului in a gestiona o astfel de institutie.

La un moment dat s-a luat in calcul si faptul ca banca ar putea inregistra pierderi masive, propunandu-se varianta crearii unui fond national de investitii prin care sa fie finantate lucrarile majore de infrastructura ale altor tari.

Acest model putea starni insa ingrijorarea unor guverne care se aratau deja alarmate de ascensiunea economica a Chinei, asa ca a fost abandonat la scurta vreme.

O alta problema o reprezenta faptul ca in interiorul BRICS existau deja disensiuni privind cine ar trebui sa conduca banca internationala creata de Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud.

De asemenea, Rusia nu era tocmai entuziasmata de a se alatura unei noi institutii financiare internationale, care, de aceasta data, avea sa fie controlata mult mai strict de catre Beijing.

Insa, toate elementele luate in calcul aratau ca numai AIIB ar fi fost capabila sa raspunda ambitiilor economice ale Chinei la nivel global.

In mod ironic, desi aceasta solutie fusese intrevazuta de mai multa vreme de economistii de marca ai Chinei, inclusiv de actualul presedinte AIIB, Jin Liqun, niciun guvern anterior nu a avut curajul sa puna in practica acest proiect.

Probabil, banca internationala de investitii a Chinei nu ar fi avut nici acum ok-ul Beijingului daca un raport al fostului vicepremier Zeng Peiyan nu ajungea in mainile presedintelui Xi Jinping.

In raport se demonstra ca o astfel de institutie financiara este singura capabila sa transpuna in realitate proiectul noului Drum al Matasii, unul din cele cu care presedintele Xi Jinping a reusit sa acceada la putere.

"Nimeni nu isi imagina ca AIIB va avea un asa mare succes international. Acum, la orice apel al Chinei facut prin intermediul bancii, Beijingul va avea multiple reactii de sustinere pe plan international", concluzioneaza sursa guvernamentala din China.

#banca investitii China, #program banca internationala Beijing, #AIIB, #finantare AIIB , #Banci internationale