Marile banci europene si-ar putea reduce activele cu pana la 3.800 miliarde dolari

Marile banci europene si-ar putea reduce activele pana la sfarsitul lui 2013 cu pana la 3.800 miliarde dolari, reprezentand 10% din total, potrivit celui mai pesimist scenariu FMI in privinta politicilor anticriza la nivelul zonei euro.

Conform scenariului FMI, Europa de Est este cea mai vulnerabila regiune emergenta.

Fondul analizeaza, in raportul Global Financial Stability, trei scenarii pentru reducerea expunerii a 58 de mari banci in perioada septembrie 2011 - finele lui 2013, in functie de politicile adoptate de liderii zonei euro in privinta crizei.

Cea mai pesimista analiza, care ia in calcul politici de combatere a crizei mai putin eficiente decat cele actuale, estimeaza vanzari de active si reducerea creditarii insumand 3.800 de miliarde de dolari.

Intr-un scenariu bazat pe mentinerea politicilor actuale, considerat cel mai probabil de catre FMI, bancile ar fi nevoite sa-si reduca activele cu 2.600 de miliarde de dolari, echivaland cu 7% din active, in timp ce in cazul unor politici anticriza complete, care ar readuce stabilitatea in sectorul financiar, diminuarea expunerii s-ar ridica la 2.200 de miliarde de dolari, sau 6% din active.

Bancile europene au decis sa-si reduca activele in contextul crizei datoriilor, un motiv determinant fiind obiectivul mai dur de adecvare a capitalului impus de autoritatea bancara europeana. Institutiile de credit trebuie sa ajunga pana la mijlocul anului la o rata de adecvare a capitalului de 9%. Intrucat cotatiile marilor banci din Europa au inregistrat scaderi puternice in ultima perioada, din cauza crizei datoriilor, o mare parte din bancile ce nu intrunesc acest prag au preferat reducerea activelor pentru a evita atragerea de capital suplimentar.

Europa emergenta va resimti cel mai puternic, dintre pietele din aceasta categorie, impactul reducerii activelor, chiar daca banci din alte regiuni decat zona euro vor interveni probabil pentru a acoperi golul lasat, cel putin in scenariul care ia in calcul mentinerea actualelor politici anticriza, noteaza FMI.

Europa de Est are de departe cea mai mare vulnerabilitate la o incetinire a activitatii economice in zona euro, cele mai puternice legaturi bancare cu uniunea monetara si cele mai ridicate nevoi de finantare externa. In acelasi timp, spatiul de manevra in privinta politicilor, precum rezervele internationale sau masuri fiscale, este mai redus decat in Asia sau America Latina, iar in multe cazuri sub nivelul din 2008.

Odata cu intensificarea presiunilor pe finantarea bancilor si a guvernelor din zona euro in a doua jumatate a anului trecut, bancile mama din Vest au scazut finantarile transfrontaliere pentru operatiunile din Europa Emergenta. In perioada urmatoare, bancile isi vor creste soldul de credite in regiune foarte modest, din cauza presiunilor asupra finantarii si capitalului, situatie care implica o stagnare sau chiar un declin al creditarii in multe tari vulnerabile.

Standardele de acordare a creditelor au fost inasprite considerabil in timp ce impactul temerilor din zona euro tin dobanzile la un nivel ridicat pe piata interbancara si majoreaza astfel costurile de imprumut ale clientilor.

Potrivit scenariului de baza al FMI, in care bancile ar renunta la active de 2.600 miliarde de dolari, impactul in statele UE din Europa emergenta, precum Romania, Bulgaria, Ungaria si Polonia, s-ar situa la 4% din totalul soldului creditelor pentru sectorul privat, cu un efect mai redus in tarile baltice.

In scenariul mai pesimist, al unei reintensificari a crizei din zona euro, in care bancile ar acorda prioritate creditarii pe piata de origine si consolidarii capitalului, impactul in economiile emergente ale UE ar atinge circa 6% din soldul creditelor pentru sectorul privat.

Segmentele de piata cele mai vulnerabile la reducerea activelor de catre banci includ creditarea catre autoritati locale si IMM-uri, intrucat aceste imprumuturi genereaza venituri mai reduse din comisioane si nu aduc vanzari de alte produse financiare, noteaza FMI.