Eforturile de relansare a creditarii in zona euro, fara efect

In ciuda faptului ca Banca Centrala Europeana a depus eforturi considerabile pentru a impinge bancile spre repornirea creditarii catre populatie, actiunile sale nu au avut efectul scontat.

Imprumuturile acordate in doua transe bancilor europene si reducerile de dobanda par sa nu fie de ajuns pentru salvarea sistemului bancar.

Structura financiara a zonei euro este prost realizata, si niciun efort de pana acum de a rezolva problema nu a functionat. Acest lucru a fost evident in aceasta saptamana cand s-a facut public faptul ca bancile spaniole au imprumutat 365 de miliarde de euro de la Banca Centrala Europeana in iunie, adica 30% din suma totala imprumutata de BCE, scrie Wall Street Journal.

Acum, Spania are de dat inapoi de doua ori mai multi bani decat la inceputul anului.

Datele arata insa una din marile probleme fara rezolvare ale zonei euro: bancile din nord nu isi imprumuta colegii din sud. Ingrijorarea in acest sens este mare pentru ca economiile cu probleme din sud, precum Italia, Spania, Grecia si Portugalia, au probleme de deficit atat la nivel guvernamental, cat si la nivelul afacerilor desfasurate in aceste tari. Pentru a acoperii aceste gauri, economiile au nevoie de finantare continua.

Ani la randul sistemul bancar a ajutat in acest sens. Germania a imprumutat bani bancilor spaniole, care la randul sau au creditat clientii si nu existau motive pentru ca bancile centrale sa ofere imprumuturi mari.

Acest proces s-a oprit insa rapid, iar BCE a inceput sa ofere credite pe termen mediu pentru a inlocui pierderile. Spaniolii cumpara bunuri nemtesti, iar bancile spaniole isi achita creditele luate de la bancile germane, astfel o mare parte din bani ajunge si ramane in Germania.

BCE: masuri fara ecou

"Piata interbancara este foarte disfunctionala", a afirmat insusi presedintele BCE, Mario Draghi. "Lucrurile nu functioneaza".

Reducerea pana la 0% a dobanzii pe care BCE o plateste depozitelor bancilor urmareste incurajarea acestora sa stimularea creditarea altor banci, de unde pot obtine macar o dobanda. Inainte de reducerile recente, rata de dobanda pentru depozite era de 0,25%, suma neglijabila. Dupa reducerea la 0%, multi analisti se arata sceptici ca lucrurile se vor schimba in vreun fel pe pietele interbancare.

Per ansamblu, siatuatia nu pare insa ca se va schimba prea mult. Bancile spaniole continua sa fie neatractive, aflandu-se in mijlocul unui proces de restructurare la nivel de tara dupa ce au cerut un ajutor de 100 miliarde de euro din partea Uniunii Europene.

Soarta multor institutii financiare e pusa sub semnul intrebarii, iar starea economiei spaniole le-ar putea crea si mai multe pierderi. Mai mult, oficialii multor tari nordice nu sunt de acord cu asumarea unei expuneri si mai mari pe pietele instabile din sud.

Cele doua operatiuni de acordare de imprumuturi bancilor europene de catre BCE au fost un esec, mare parte din bani ajungand inapoi in cuferele acesteia sub forma de depozite, si nu la consumatori, asa cum se spera.

Cu toate acestea, bancile spaniole au luat imprumuturi de 365 miliarde de euro si au depus la BCE doar 28 de miliarde, conform datelor din iunie. La randul sau, bancile italiene au luat 281 miliarde de euro de la BCE si au depus doar 12 miliarde inapoi. Doar bancile nemtesti fac nota discordanta. Desi au imprumutat 80 de miliarde de euro, ele au 275 miliarde depuse in cuferele BCE, conform datelor de la finalul lunii mai. Intrebarea ramane astfel, unde s-au dus banii?