Când vom circula pe Autostrăzile Moldovei și Unirii. „România a ratat principalul obiectiv pentru cetățeni: legarea celor trei provincii românești” VIDEO

Sambata, 24 Februarie 2024, ora 03:00
0 citiri
Când vom circula pe Autostrăzile Moldovei și Unirii. „România a ratat principalul obiectiv pentru cetățeni: legarea celor trei provincii românești” VIDEO
Secțiune din proiectul viitoarei autostrăzi A7, în segmentul Pașcani-Siret FOTO Facebook/ Irinel Scrioșteanu

Ionel Apostol, președintele Asociației „Împreună pentru A8”, care s-a menținut aproape de toate proiectele de infrastructură din zona Moldovei și nu numai, a actualizat, în cadrul emisiunii Business Focus, stadiul celor mai importante tronsoane de autostradă acum în lucru, speculând pe baza timpilor de lucru de până acum și a modului în care s-au rezolvat obstacolele birocratice apărute pe drum, când ar putea românii să circule din București spre Suceava-Siret, respectiv de la Iași la Târgu Mureș, în următorii ani.

Anul 2023 a propulsat România peste pragul de 1.000 km de căi rapide, incluzând 968,53 km de autostrăzi și 39,85 km de drumuri expres. Cu toate că cifra a fost elogiată de autorități, premierul făcând la finalul anului trecut promisiuni că anul 2024 va culmina cu încă 240 de kilometri de autostradă construiți, masterplanul de 73 de miliarde de euro care își propune finalizarea celor mai importante sectoare principale de autostrăzi și drumuri expres până în 2030 este rămas în urmă aproape definitiv cu șanse minore de finalizare la termen.

„În România se vorbește despre autostrăzi mai serios din anul 2007. Din păcate, România, prin guvernele pe care le-a avut, a ratat principalul obiectiv pentru cetățeni, și anume legarea celor trei provincii românești cu autostrăzi, lucru care ar fi dus, bineînțeles, la o dezvoltare echilibrată și echitabilă. Cei 1000 kilometri de autostradă au fost realizați la sfârșitul anului 2023 într-un mod cât se poate de haotic. Deși avem un Master Plan General de transport aprobat în 2016, pe care România și l-a asumat, guvernele care s-au perindat la conducerea României nu au ținut cont nicio secundă de acest master plan”, a punctat Ionel Apostol.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Planul asumat de România în 2016 prevede o serie de culoare principale și secundare de autostrăzi și drumuri expres. Cele principale, explică Apostol, aveau ca termen de execuție anul 2030, iar coridoarele secundare, anul 2050. Potrivit președintelui „Împreună pentru A8”, în România s-au amestecat atât planurile pentru coridoarele principale de dezvoltare a infrastructurii rutiere, cât și cele secundare, și fondurile au fost repartizate pe criterii politice, în funcție de partidele care s-au perindat la putere, ceea ce a dus la dezechilibrul văzut astăzi între cele trei zone principale de dezvoltare.

Ionel Apostol a mai adăugat că tot ce s-a construit începând din 2010, a fost făcut în favoarea Bucureștiului și în defavoarea unor regiuni care nu se aflau pe axa de interes a capitalei, inclusiv și în primul rând referindu-se la regiunea Moldovei, situație perpetuată de toate guvernele care au succedat de la începutul deceniului.

„Cert este că de la Focșani până la Pașcani, probabil vom avea autostradă până la finalul anului 2026 – începutul anului 2027. Culoarul de la Pașcani spre Suceava e posibil să fie prins tot pe programul de transport și din 2025 / 2026 să înceapă construirea segmentului până la Siret. Este o problemă mai delicată pentru că ajunge la granița cu Ucraina și, aici, doar dacă vom fi cumva somați de către NATO, având în vedere situația politică din țara vecină.”

Anul 2024 și promisiunile Executivului legate de avansul proiectelor de infrastructură

„Anul viitor (2024) o să finalizăm aproape 250 de kilometri de autostradă și de drum expres”, declara premierul Marcel Ciolacu pe 22 noiembrie, la semnarea ultimului contract de lucrări pentru lotul 3 din tronsonul Ploieşti - Buzău al Autostrăzii A7 (Autostrada Moldovei).

„Noi știm că în anii electorali de obicei se fac promisiuni fără acoperire și nu cred că acest guvern face excepție de la regulă. Am mai văzut filmul ăsta, știm exact ce se întâmplă. Știm că vor scoate la licitație proiecte, probabil mai mult decât s-ar putea construi cu baza noastră economică, lucru care mă tem că o să ne ducă direct cu capul în zid. România are un deficit financiar imens, care este în creștere și, gândindu-mă și la declarația domnului ministru de Finanțe, care spunea că reducerea deficitului ar dura circa 7 ani, cu condiția ca în acest timp noi suntem mai împrumutăm niciun leu, perspectiva ca 2024 să fie un an în care să putem calcula un viitor predictibil pentru infrastructura din România nu cred că există”, a punctat Ionel Apostol.

Acesta a mai justificat faptul că 2024 ar putea fi un an ratat pentru autostrăzi și pentru faptul unii politicieni din provincie nu vor avea curajul să meargă să se bată cu pumnul în masă la București și să ceară finanțări, iar programul pentru transport, când vine vorba de finanțări este deja împărțit în zeci de proiecte care se află în diferite stadii de execuție.

„În final, se va se va ajunge la o un fel de înțelegere între politicieni, vor promite cu toții că se va face ceva, dar nimic concret, și cred că la sfârșitul anului 2024, atunci când se va se va rearanja scena politică, va trebui să fie analizat cu mare atenție încotro mergem de fapt”, a continuat Apostol.

Stadiul autostrăzilor care ar trebui să străbată Moldova și să o conecteze de restul țării: A7 și A8

Ionel Apostol a început prin a explica faptul că A7, care conectează Capitala cu zona Moldovei până la Suceava-Siret, nu va întâmpina probleme mari în procesul de dezvoltare fiindcă a fost dorit de București. Deși au fost sectoare pe teritoriul cărora erau ferme bio, construite cu bani europeni, nu s-a pus în niciun moment problema de oprire a proiectului. „Aș putea spune că, într-adevăr, când se dorește ceva, se face, mai ales ținând cont și de presiunea pusă de PNRR.”

Pentru segmentul A7 de la Suceava la Siret, deși mai sunt încă 24 de metri liniari de forat pentru studiul geotehnic, ceea ce înseamnă cam o jumătate de zi, stăm în stadiul ăsta de vreo 4 luni. Nu înțeleg de ce s-a oprit, deși au fost transmise în Ucraina cerințele CNAIR și răspunsuri au fost primite, însă cel mai probabil, conchide Apostol, doar o presiune veritabilă legată de situația geopolitică prezentă ar putea cu adevărat să mobilizeze autoritățile să facă progrese vizibile. „Nu văd de partea statului român o prea mare dorință să lege România de Ucraina și mi se pare o lipsă de responsabilitate din partea statului să nu justifice deschis ceea ce vrei să faci și de ce.”

Până la Suceava, există un interes mai mare și, speculează Apostol, un sprijin sporit acordat României de către NATO pentru legarea capitalei de zona de nord a țării, speculația specialistului fiind că A7 ar putea fi finalizată complet și dată în uz până la finalul deceniului, în perioada 2028-2029.

Spre Odessa lucrurile sunt foarte încurcate din cauza conflictului militar și nu există nicio perspectivă apropiată pentru finalizarea proiectului de infrastructură.

În ceea ce privește Autostrada A8 – Târgu Mureș – Iași – Ungheni, în tronsonul Pașcani – Iași – Ungheni, există o întârziere de 21 de luni doar la studiul de fezabilitate, Ionel Apostol arătând că acest lucru realizându-se mai ales pe fondul intervențiilor politice, iar exemple similare mai pot fi aduse în discuție și de la Pașcani la Târgu Mureș, unde situația este la fel de dezastruoasă.

Apostol a mai adus în discuție un studiu de fezabilitate care s-a efectuat incomplet, fără studii geotehnice, pe sectorul dintre Târgu Neamț și Târgu Mureș și pe o secțiune montană de la Miercurea Nirajului, ca parte integrantă a procesului de avansare a proiectului către licitație. Lucrurile au rămas un număr de câțiva ani în inerție. Din fericire și cu presiunea societății civile din regiunea Moldova, au fost prinse în PNRR două segmente foarte mici, de la Moțca până la Leghin, de aproximativ 29 km, și un segment de la Miercurea Nirajului la Târgu Mureș, de 24 km, dintr-un total de 220 km, care reprezintă totalul distanței autostrăzii de la Târgu Mureș până la Iași.

Pentru zona montană, deși sectorul a fost avizat în CTE de către Guvernul României și ar fi putut să intre la licitație, acest lucru nu s-a întâmplat, problema principală a autostrăzii A8, și anume trecerea drumului prin regiunea montană, rămânând nerezolvată. Perspectiva de finalizare a acestui proiect, în viziunea lui Ionel Apostol, nu există cu adevărat înainte de 2035-2040 „ca să înțelegeți cam cât timp va mai avea Moldova de așteptat până va traversa munții spre Transilvania și până la legarea României cu rețelele de autostradă din Occident”.

Pe sectorul montan de la Leghin la Miercurea Nirajului, mai mult, studiile de fezabilitate vor trebui licitate din nou pentru completarea cu studii geotehnice, pe lângă licitațiile aferente proiectării și execuției tronsonului de autostradă, ceea ce va însemna timpi mai lungi și o derulare mult mai dificilă a proiectului.

În ceea ce privește colaborarea cu țările vecine pentru construcția trecerii tronsoanelor de autostradă în extern, cu Republica Moldova lucrurile sunt pe un făgaș bun, concluzionează Apostol, întrucât podul de la Ungheni va fi construit printr-un acord de colaborare între cele două țări. Proiectul se află în licitație publică, în întârziere cu câteva luni. De asemenea, există o serie de fonduri structurale pentru țările care au depus documentația pentru aderare la Uniunea Europeană, iar Republica Moldova va beneficia de acestea, existând șanse ridicate ca partea basarabeană a podului de la Ungheni să fie construită înainte de cea românească.

Orice autostradă, construită pe baza programului pus pe picioare de Ministerul Transporturilor sau cu sprijinul fondurilor din PNRR, trebuie completată în ceea ce privește finanțarea cu un procent care variază între 15 și 25% de la bugetul de stat, fapt care îl face pe președintele asociației „Împreună pentru A8” relativ sceptic cu privire la șansele ca proiectele să avanseze rapid.

...citeste mai departe despre "Când vom circula pe Autostrăzile Moldovei și Unirii. „România a ratat principalul obiectiv pentru cetățeni: legarea celor trei provincii românești” VIDEO" pe Ziare.com

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Visul românilor de a ajunge în Grecia pe o infrastructură de mare viteză. Expert: „Nu vă faceți speranțe că va fi mâine gata”
Visul românilor de a ajunge în Grecia pe o infrastructură de mare viteză. Expert: „Nu vă faceți speranțe că va fi mâine gata”
Ministrul grec al Transporturilor, Christos Staikouras, a punctat joi, 11 aprilie, importanța conexiunii dintre statul elen și România, prin extinderea unui proiect de infrastructură...
Verdict oficial în cazului celei mai așteptate autostrăzi din România. Când va fi gata A7: „Nu avem emoții!”
Verdict oficial în cazului celei mai așteptate autostrăzi din România. Când va fi gata A7: „Nu avem emoții!”
Moldova încă este singura regiune din România fără autostrăzi, care să o „lege” de restul țării. Totuși, instituțiile responsabile pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere promit...
#Autostrada Moldovei, #Autostrada Unirii, #autostrada Unirii situatie, #Autostrada Unirii PPP licitatii CNAIR, #Ministerul Transporturilor , #Stiri Macroeconomie