Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Japonia, in corzi. Economia mondiala, din nou in pericol?

Japonia, in corzi. Economia mondiala, din nou in pericol?

"Economiile perferice din Europa au inca mari probleme in legatura cu datoria publica si au nevoie de capital pentru finantarea deficitelor. Se vor resimti in cazul in care costul capitalului va creste pe plan international, iar dobanzile la care se pot imprumuta vor creste", a declarat pentru Bloombiz.ro analistul financiar Aurelian Dochia. Acesta nu exclude ca lovitura primita de statul nipon sa declanseze o criza a datoriilor suverane si in alte tari in afara de Grecia, Irlanda sau Spania

Cum va afecta cutremurul japonez economia mondiala care inca se reface dupa criza din 2008-2010?

Japonia este una dintre cele mai mari economii din lume.

Desi a pierdut locul 2 pe care l-a avut multa vreme, ramane o economie importanta si ceea ce se intampla in Japonia nu poate sa nu afecteze toate pietele.

Daca ne uitam la partenerii cei mai importanti ai Japoniei, vedem ca acestia se afla in zona asiatica, in timp ce Europa este mai putin expusa evenimentelor din Japonia decat SUA.

Economia globala de astazi este atat de interconectata incat, desi legaturile directe nu sunt importante, efectele pot veni pe canale de unde nu te astepti.

Ceea ce se intampla in Japonia va determina niste schimbari mari ale fluxurilor de capital.

Economiile perferice din Europa au inca mari probleme in legatura cu datoria publica si au nevoie de capital pentru finantarea deficitelor.

Se vor resimti in cazul in care costul capitalului va creste pe plan international, iar dobanzile la care se poate imprumuta lumea vor creste.

Nu este exclus sa fie bobarnacul care sa declanseze o criza a datoriilor suverane si in alte tari pe langa cele pe care le stim.

Grecia este deja, Irlanda si Spania sunt oarecum pe marginea prapastiei si nu se stie cat se poate intinde acest lucru.

Japonia a fost mult mai afectata decat China de criza. Cum se modifica topul puterilor asiatice dupa acest dezastru natural?

China a devansat Japonia inainte de aceasta criza.

Japonia este intr-o perioada indelunga de stagnare dupa 1992 cand a avut o criza de proportii in economie si nu a reusit sa-si revina nici pana in prezent.

PIB-ul Japoniei nu atinsese nivelul din 1992 nici in 2010. Iar preturile la multe active, inclusiv la imobiliare au ramas o fractiune din pretul maxim care era in 1992.

Activele financiare, respectiv actiunile la Bursa au ramas sub nivelurile maxime, iar fenomenul cel mai ingrijorator a fost deflatia, tendinta de scadere a preturilor.

Criza japoneza actuala vine pe o perioada indelungata de crize si de stagnare a economiei.

In aceasta perioada, China si-a continuat o crestere viguroasa, ajungand de curand sa devanseze Japonia din pozitia de a doua mare economie a lumii, dupa SUA.

Ce rol juca Japonia in puzzle-ul financiar/comercial global pana la inceperea crizei?

Japonia este o piesa importanta in structura financiara mondiala.

In mod paradoxal, evenimentele din Japonia nu se vad foarte clar pe pietele financiare internationale deoarece, desi are o datorie foarte mare, de 200% din PIB, cea mai mare parte din ea este finantata de pe piata interna.

Familiile japoneze sunt cele care finanteaza deficitul public.

Toata lumea in Japonia isi plaseaza resursele in bonuri de tezaur.

Datorita acestei particularitati, pietele internationale nu sunt direct afectate de unele miscari din aceasta tara asiatica si nici Japonia nu a fost atat de mult afectata de ceea ce se intampla pana acum pe pietele internationale.

S-ar putea ca lucrurile sa se schimbe pentru ca nevoile de finantare ale Japoniei in vederea reconstruirii economiei vor fi uriase si inevitabil va trebui sa faca un apel mai mare la pietele de capital.

In aceste conditii, este de asteptat sa creasca costul acestui capital.

Pe ce anume se bazeaza sistemul de protectie sociala japonez?

Nu este un sistem de protectie sociala in sensul in care il cunoastem noi in Europa.

Acolo este un sistem de protectie care este foarte mult bazat pe companii.

Persoanele care nu mai sunt intr-o companie, nu mai sunt intr-o protectie deosebita. Asta poate fi o problema cu care se vor confrunta japonezii in continuare.

O particularitate a Japoniei este faptul ca, desi toata lumea este asigurata la riscuri precum cutremurul, procentul de acoperire al asigurarii nu ajunge niciodata la 100%.

Familiile japoneze suporta cel putin 30% din costul pierderii. Asigurarea nu-i ofera japonezului  de rand decat maximum 70%.

Daca si-a pierdut casa si toate bunurile care impreuna faceau cate 300.000 de dolari, familia respectiva va pierde  sau va plati din buzunar 100.000 de dolari pentru a ajunge la situatia dinainte.

Pentru foarte multe familii japoneze vor veni vremuri foarte grele.

Vom vedea mari societati de asigurari in faliment?

In primul rand trebuie tinut seama de faptul ca societatile de asigurari internationale nu aveau o expunere semnificativa in Japonia.

Sistemul financiar japonez este foarte mult orientat catre piata interna si sunt putine societati straine care au o prezenta semnificativa pe piata japoneza.

Din aceasta cauza, societatile de asigurari internationale nu vor fi afectate.

Probabil, prin intermediul reasiguratorilor care vor trebui si ei sa participe la finantarea pierderilor din Japonia, toata piata mondiala a asigurarilor va cunoaste probabil o anumita crestere a costului asigurarii.

Aceste miscari nu arata ca s-ar putea intampla ceva catastrofal care sa nu poata fi gestionat de catre sistemul de asigurari.

Sunt unele estimari privind potentialele pagube, suprinzator de mici, 35-40 de miliarde de euro ar trebui sa fie suportate de societatile de asigurari.

Va iesi lumea la timp din ultima criza economica, sa faca fata crizelor care se anunta in energie si alimentatie?

Nu cred ca este vorba de niste baloane speculative in energie si alimentatie. Sunt niste evolutii care tin de miscari fundamentale, nu de speculatie.

In ceea ce priveste alimentatia, cresterea preturilor este rezultatul mai multor factori care au actionat de-a lungul ultimilot ani, factori care tin atat de structura cererii cat si de productie.

S-a modificat cererea din tari foarte mari precum India si China, unde progresul economic a facut ca un numar mare de oameni sa aiba acces la o alimentatie mai buna si evident ca asta se va cunoaste pe piata mondiala.

Al doilea factor tine de modificari in structura consumului.

Aceeasi oameni isi pot permite acum sa ceara sa consume mai multe proteine de origine animala, nu se mai multumesc cu bolul de orez pe care in mod traditional il aveau, iar acest lucru pune o presiune pe preturile internationale ale produselor alimentare.

Se produc schimbari si la nivelul productiei pentru ca schimbarile climatice incep sa-si faca simtite efectele asupra productiei alimentare.

Au fost perioade frecvente in ultimii ani de seceta, de productie insuficienta si se asteapta ca aceste fenomene sa continue si sa devina mai frecvente in perioada urmatoare.

Probabil ca nu este lipsit de importanta nici faptul ca de cativa ani se incearca stimularea unor alternative la petrol din punct de vedere energetic si aici biocombustibilii au fost sprijiniti masiv in multe tari prin tot felul de programe guvernamentale, ceea ce a deturnat productia alimentara catre zona de biocombustibil.

Este o problema cu care ne vom confrunta pe o perioada mai lunga.

Care este ordinea valutelor internationale in acest moment dolar, euro, yuan, yen, franc elvetian?

Valuta care a dominat dintotdeauna este dolarul.

Dupa al II-lea razboi mondial, dolarul a fost valuta mondiala oficiala prin sistemul de la Bretton Woods.

Chiar si dupa ce sistemul de la Bretton Woods s-a sfarsit in 1973, dolarul a ramas inca valuta de referinta pe piata mondiala.

Dolarul este de departe cel mai important actor pe pietele internationale. In ultima vreme, de zece ani euro si-a intarit foarte mult pozitia.

La distanta destul de mare de aceste doua monede se mai afla yenul si francul elvetian.

Cum va arata aceasta ordine peste 10 ani?

Peste 10 ani sunt sigur ca yuanul chinezesc va fi printre monedele cele mai importante.

Se discuta destul de mult de necesitatea unei noi ordini financiare internationale si s-ar putea, daca lucrurile merg in acest sens, sa se faca progrese catre o noua moneda internationala care sa ia locul dolarului.

Au existat propuneri ca, in jurul drepturilor speciale de tragere ale FMI, sa se creeze o noua moneda.

Daca lucrurile sunt lasate sa evolueze de la sine, yuanul va incepe sa aiba un rol mai important.

La un moment dat, autoritatile chineze vor trebui sa accepte prezenta yuanului pe pietele internationale, desi acest lucru le va reduce controlul asupra monedei.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 4097 ori