Retele paralele de acces la Internet

Marti, 04 Aprilie 2006, ora 15:49
1176 citiri

A"De ce le-am permite sa ne utilizeze infrastructura?A", se intreba, Edward Whitacre, CEO AT&T, intr-un articol publicat in Business Week.A"Internetul nu poate fi liber in acel sens pentru ca noi, companiile de telefonie, am facut o investitie. Si daca Google, Yahoo! sau altcineva isi inchipuie ca pot folosi conexiunile noastre fara sa plateasca nimic inseamna ca sunt nebuniA".

De la aceste afirmatii au trecut cateva luni. Congresul american a luat in discutie problema si a emis, saptamana trecuta, un proiect de lege extrem de contestat de furnizorii de continut pentru Internet. Actul normativ, sustinut de republicanul Joe Barton, va permite autoritatii americane de reglementare in domeniul comunicatiilor (FCC - Federal Communications Commission) sa decida in disputele implicand accesul la Internet. Insa de-cizia va fi doar pentru fiecare caz in parte. Nu este posibila astfel editarea unor reguli generale, aplicabile tuturor disputelor de acest fel.

Sustinatorii Internetului liber vorbesc despre faptul ca legea va lipsi FCC de instrumentele de actiune in reglementarea abuzurilor care vor aparea cu siguranta in viitor. Va fi posibila astfel crearea unei piete in care companiile care controleaza accesul la Internet isi vor folosi puterea pentru a bloca sau a incetini anumite servicii furnizate prin intermediul Internetului.

Neutru sau incontrolabil?

Pe de o parte, sunt in joc miliarde de dolari. AT&T investeste cel putin 5 miliarde de dolari in instalarea si completarea propriei retele cu peste 80.000 de kilometri de fibra optica. Planurile companiei includ furnizarea de televiziune prin Internet unui numar de peste 30 de milioane de americani pana in 2008. Pentru asigurarea planurilor de viitor, marile companii furnizoare de acces la Internet valorifica orice potentiala usa deschisa. Un raport publicat de website-ul Cnet.com arata ca din 1998 si pana in prezent AT&T, Comcast, Time Warner si Verizon Communications au cheltuit 230,9 milioane de dolari facand lobby pe langa politicienii din Washington. In comparatie cu aceste fonduri, Microsoft, Google, Yahoo!, Amazon.com, eBay si alti furnizori de servicii si de continut prin Internet au cheltuit doar 71, 2 milioane.

Discutia privind neutralitatea Internetului cade exact in mijlocul planurilor de viitor ale celor doua tabere. Intentia ISP-urilor este aceea de a taxa companiile furnizoare de continut si servicii pe Internet in functie de traficul consumat de utilizatorii acestora. Pe scurt, accesul la Internet ar trebui sa fie posibil prin intermediul unor retele paralele. Una va continua sa functioneze ca si pana acum, pe baza tarifului de acces pe care il platesc consumatorii. Cealalta va conecta la Internet consumatorii interesati de servicii speciale, extrem de rapide. Costurile de intretinere ale acestei retele secundare ar trebui suportate de catre furnizorii de continut, precum Google, MSN, Yahoo!, Skype etc.

Companiile producatoare de servicii sau continut se vad puse astfel in fata unei optiuni imposibile. Isi taxeaza utilizatorii pentru serviciile gratuite pana atunci ori decid sa-si imparta profiturile cu furnizorul de acces la Internet. Micile afaceri, care pornesc de la zero, au in fata chiar riscul falimentului, din moment ce nu-si pot permite sa achite costurile necesare accesului utilizatorilor la propriile servicii.

Americanii spun nu

Discutiile au impartit publicul american in mai multe tabere. La jumatatea lunii ianuarie 2006, Federatia Consumatorilor din America a dat publicitatii un studiu care demonstra ca peste 70% din americani sunt ingrijorati de perspectiva ca furnizorul de acces la Internet poate bloca sau filtra accesul la anumite website-uri ori servicii. Erau amintite aici in principal serviciile de VoIP (telefonie prin Internet) oferite de Skype si accesul la unii vanzatori online cu facilitati multimedia ale navigarii, cum ar fi cazul Amazon.com. Studiul in sine nu e o surpriza. Niciun utilizator de Internet nu ar fi incantat de situatia in care este impiedicat sa-si viziteze site-urile favorite din Internet. Intr-un caz real, atunci cand un ISP a incercat sa bloche-ze accesul utilizatorilor la serviciile Skype anul trecut, o multime de utilizatori s-au plans catre FCC, iar aceasta a stopat comportamentul abuziv al furnizorului de Internet.

Orice analiza trebuie totusi sa mai aiba in vedere si alte aspecte. Dincolo de blocarea accesului, America dezbate in acest moment moralitatea si legalitatea deciziei unui ISP de a taxa suplimentar accesul la servicii de Internet mult mai rapide.

Platesti mai mult, obtii mai mult

Solutiile par sa fie sugerate chiar de publicul american. Intr-un alt sondaj, dat publicitatii la 17 ianuarie 2006 de catre American Consumer Institute, problema este abordata dintr-o alta perspectiva. Peste 84% din americani sunt de acord sa aiba posibilitatea de a opta pentru servicii de Internet mai rapide, mai sigure si mult mai fiabile. Altfel spus, daca AT&T doreste sa ofere utilizatorilor MovieLink.com posibilitatea de a descarca filme la o viteza superioara, acestia ar fi interesati de noul serviciu, chiar daca trebuie sa plateasca in plus pentru el. Furnizorii de continut pe Internet nu agreeaza deloc ideea ca utilizatorul sa plateasca mai mult pentru servicii de mai buna calitate. In multe cazuri, spun ei, utilizatorul ar putea renunta pur si simplu la acele servicii. Iar alternativa ar fi plata consumului de catre furnizor, pentru a mentine serviciul gratuit pentru utilizator. Nimeni nu a luat in calcul aceste costuri pana acum.

Interesant este faptul ca ISP-urile folosesc contra-argumente preluate chiar din ograda contestatarilor.

Google, spun furnizorii de acces la Internet, castiga bani buni de pe urma unui instrument asemanator. Platesti mai mult, obtii mai mult. Google poate fi acuzat, la randul sau, ca nu este neutru atunci cand vine vorba despre plasarea unor mesaje publicitare in paginile de rezultate ale cautarilor.

Daca un advertiser doreste sa se pozitioneze in rezultatele cautarilor, indiferent de situatie, alege AdWords pentru a fi listat mai bine.

Acuzati de populism

De aceea unii considera ca adevarata discutie priveste libertatea concurentiala intr-o piata libera. Pentru impresionarea opiniei publice si a Congresului american, sustinatorii neutralitatii Internetului au deturnat ideea spre un concept cu mult mai populist: accesul neingradit al utilizatorului la diverse website-uri. Companiile ar trebui sa fie libere sa-si aleaga propriile modele de afaceri si sa le adapteze la economia concurentiala. Reglementarea neutralitatii Internetului este necesara, insa doar in masura in care nu contravine libertatii de expresie a companiilor.

IPTV sa fie miza?

O analiza si mai interesanta a situatiei are in vedere batalia intensa pentru controlul asupra unui serviciu de mare viitor: conceptul de Internet Protocol Television (IPTV), televiziunea pe Internet. Pentru dezvoltarea si furnizarea acestui serviciu, retelele de acces la Internet au nevoie de imbunatatiri majore. Multe dintre conexiuni necesita investitii pe care companiile in cauza vor decide sa le realizeze doar in masura in care le considera recuperabile intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat. La modul cum se prezinta lucrurile acum, ISP-urile par a nu avea multe sanse de control asupra televiziunii pe Internet.

Altii au decis deja sa investeasca in viitor. Google, spre exemplu, vrea sa scape America de cabluri. Din ce in ce mai multe actiuni sugereaza ca Google se pregateste sa ofere americanilor Internet wireless gratuit. Compania a inaintat cereri pentru patentarea a trei solutii de furnizare a Internetului wireless. Pentru indeplinirea scopului, compania a ales sa lucreze prin intermediul unor parteneri care sa-i permita o dezvoltare a retelei intr-un timp extrem de scurt.

ABONAMENTE

Investmania - cea mai rapida cale de a invata sa joci la Bursa.

Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă, Directorul Financiar al ONE United Properties, a participat la cea de-a treia ediție a Quarterly Report, din 6 martie, eveniment marca Ziare.com, alături de partenerul principal...
Un mare combinat din România, deținut de un miliardar rus, face concedieri masive: ”Vom oferi locuri de muncă vacante”
Un mare combinat din România, deținut de un miliardar rus, face concedieri masive: ”Vom oferi locuri de muncă vacante”
Peste 80 din cei 186 de angajaţi ai combinatului de alumină Alum SA din Tulcea vor rămâne fără locuri de muncă, începând de luni, a anunţat, joi, 28 martie, subprefectul judeţului...