Dacă nu cresc cheltuielile pe armată, europarlamentarii ar trebui „să-și scoată cursurile de limbă rusă sau să meargă în Noua Zeelandă”, le-a transmis secretarul general al NATO, Mark Rutte, membrilor Parlamentului European luni, 13 ianuarie. Șeful alianței militare a făcut un apel la regândirea priorităților de cheltuieli și a subliniat că cheltuielile vor fi mult mai mari decât ținta curentă.
Majoritatea țărilor din blocul comunitar sunt membre ale NATO, iar alianța militară a cerut în ultimii zece ani o cheltuială de cel puțin 2% din produsul intern brut pentru apărare. În momentul de față, 24 din cele 32 de state membre ale NATO ating ținta. Între timp, președintele-ales al SUA, Donald Trump, a crescut mizele, cerând o cheltuială echivalentă cu 5% din PIB - un prag mult mai mare decât cheltuiala efectivă a Statelor Unite, de 3,38% din PIB.
„În medie, țările europene cheltuiesc cu ușurință până la un sfert din venitul național pe pensii, sănătate și sistemele de asistență socială, iar noi avem nevoie doar de o mică fracțiune din acești bani pentru a face apărarea mult mai puternică”, a spus Rutte, conform Politico.
Ținta finală de cheltuieli a NATO ar putea ajunge la 3,6% sau 3,7% din PIB, dacă statele nu fac o treabă mai bună în a cumpăra arme și echipamente împreună, dar și să se concentreze pe inovație. Chiar și cu aceste criterii bifate, bugetele de apărare „vor fi semnificativ mai mari de acel 2%”, a avertizat Rutte.
Fostul premier olandez a aplaudat Programul European pentru Industria Apărării, în valoare de 1,5 miliarde de euro, care va fi folosit pentru a revigora piața producției de armament. Rutte a numit sectorul armamentului „prea mic, prea fragmentat și prea încet”. Deocamdată, există o dispută cu privire la a permite companiilor din afara UE să intre în program, însă șeful NATO a avertizat că aliații nu trebuie excluși. În ciuda insistențelor lui Donald Trump de a prelua Canada sau a folosi forța pentru a lua în stăpânire Canalul Panama, Rutte insistă că UE este legată de SUA.
„Implicarea aliaților non-UE în eforturile industriale de apărare ale UE este vitală, cred, pentru securitatea Europei. Cooperarea industrială transatlantică ne face pe toți mai puternici”, a punctat acesta.
În cazul României, chiar și cu un deficit care trebuie redus, conform înțelegerilor cu Comisia Europeană, decidenții au dat asigurări că bugetul pentru apărare va crește în acest an, în timp ce practic toate componentele sistemului public ar urma să sufere tăieri.
În prima sa apariție în fața Parlamentului European în calitate de lider NATO, Rutte a spus că ținta este de „a aduce NATO și UE mai aproape una de cealaltă” pentru a contracara „campania de destabilizare” a Kremlinului, dar și amenințările care variază de la Iran și China la atacuri cibernetice și proliferare nucleară.
„Acum suntem în siguranță”, dar nu în patru sau în cinci ani”, a susținut acesta, adăugând ulterior că, dacă nu cresc cheltuielile militare, europenii ar trebui „să-și scoată cursurile de limbă rusă sau să meargă în Noua Zeelandă”.
„Sunt profund îngrijorat de situația de securitate din Europa. Nu suntem în război, dar nu suntem nici pe timp de pace. Asta înseamnă că trebuie să investim mai mult în apărare și să producem mai multe capabilități. Acest lucru nu poate aștepta. Trebuie să stimulăm reziliența societăților noastre și a infrastructurii critice”, a mai spus acesta, cu referire la un efort de a apropia UE de NATO.
Deși ambele instituții își au sediul în Bruxelles, pentru mulți ani au păstrat distanța. NATO s-a concentrat pe apărare și relații transatlantice, în timp ce Uniunea a marșat pe probleme de timpul comerț, agricultură sau climă, însă situația s-a schimbat după ce Rusia a invadat Ucraina.
Supremația NATO în toate aspectele apărării se schimbă repede; UE a numit primul său comisar pe apărare, iar Parlamentul European a creat primul său comitet pe apărare cu puteri depline. Aceste schimbări riscă să aducă noi tensiuni. Într-o scrisoare laconică trimisă președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, predecesorul lui Rutte, Jens Stoltenberg, a scris că este „preocupat de o eventuală suprapunere” cu activitățile UE.
Spre deosebire de Stoltenberg, a cărui țară nu face parte din blocul comunitar, anii petrecuți la cârma guvernului olandez i-au dat lui Rutte informații esențiale despre cum funcționează Uniunea.
„NATO și Uniunea Europeană au multe de făcut împreună”, a punctat acesta, referindu-se specific la efortul de a susține armata ucraineană în fața Rusiei. Pe această temă, fostul premier a spus că pacea poate veni doar dacă este în interesul Kievului. Acest lucru înseamnă „mai mult arme, mai repede, astfel încât (Kievul - n.r.) să se poată apăra mai bine și să negocieze o înțelegere bună pentru Ucraina, pentru Europa și pentru lume”, a declarat Rutte.
...citeste mai departe despre "Mai puțini bani pe pensii, mai multe fonduri pentru armată. Șeful NATO cere regândirea sistemelor publice" pe Ziare.com