Bulgaria a anuntat ca va mentine obiectivul de a adera la ERM II pana la finele lunii aprilie 2020, obiectiv fixat inca din octombrie 2019.
ERM II (Exchange Rate Mecanism in lb. engleaza) este anticamera adoptarii monedei unice europene, in care un stat trebuie sa dovedeasca stabilitatea necesara a cursului de schimb (+/-15%) pe o perioada de minim doi ani, inainte de a putea adopta euro.
Premierul Boiko Borisov a argumentat decizia prin oportunitatile care apar pentru relansarea economica dupa ce criza generata de pandemia de coronavirus va trece.
"Cei care sunt in zona euro, sau in anticamera, vor avea la dispozitie miliarde de euro pentru relansare. Cei care nu sunt vor trebui sa contracteze datorii la dobanzi ridicate", a spus el.
Romania a anuntat si ea, in mai multe randuri, intentia de a adopta euro (cel mai recent Cabinetul Dancila vehicula anul 2024), dar in prezent nu mai indeplineste integral criteriile economice impuse la Maastricht. Spre deosebire noi, bulgarii le-au atins in 2012 (Romania in 2014) si le-au pastrat de atunci.
Infografic - Situatia in raport cu adoptarea euro
-Bleu - 19 tari membre in zona euro
-Galben - 5 tari care nu sunt in ERM II, dar si-au asumat adoptarea euro (Suedia, Cehia, Polonia, Ungaria, Romania)
-Bleu-vert - 2 tari care au depus cererea pentru intrarea in ERM II (Bulgaria, Croatia)
-Roz - o tara intrata in ERM II, dar cu clauza de opt-aut (Danemarca)
-Verde - 4 state non-UE care utilizeaza euro printr-un... mai mult
Marti, 14 Aprilie 2020, ora 10:04
Cele sapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic sa adopte moneda euro, respectiv Romania, Bulgaria, Cehia, Croatia, Ungaria, Polonia si Suedia, prezinta in general o convergenta nominala considerabila, insa niciunul nu indeplineste toate conditiile formale pentru aderarea la zona euro, se arata in raportul de convergenta pe 2018 publicat miercuri de Comisia Europeana, raport care evalueaza progresele inregistrate de statele membre in directia aderarii la zona euro.
Potrivit concluziilor raportului, toate statele membre vizate indeplinesc criteriul privind finantele publice; Bulgaria, Cehia, Croatia, Ungaria si Suedia indeplinesc criteriul ratelor dobanzilor pe termen lung, in timp ce Bulgaria, Croatia, Polonia si Suedia indeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preturilor.
Niciunul dintre statele membre nu indeplineste criteriul privind cursul de schimb, deoarece niciunul nu este membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II).
Practic, inainte de a adera la zona euro, este necesar ca un stat membru sa participe la acest mecanism, fara sa cunoasca tensiuni grave, timp de cel putin doi ani.
"Comisia este dispusa sa colaboreze cu statele membre care s-au angajat sa se pregateasca pentru o aderare de succes la zona euro prin consolidarea propriilor sisteme economic si financiar. De exemplu, raportul nostru de convergenta arata ca Bulgaria indeplineste deja criteriile nominale de la Maastricht legate de... mai mult
Miercuri, 23 Mai 2018, ora 14:12
Ungaria nu se grabeste sa adere la zona euro si ar trebui sa faca trecerea la moneda unica doar atunci cand productia sa economica se apropie de media din zona euro, a declarat ministrul ungar al Economiei, Mihaly Varga, intr-un interviu publicat in cotidianul Magyar Hirlap.
"La fel ca cehii sau polonezii, nu vom intra in anticamera pentru adoptarea monedei euro. Aceasta este o pozitie favorabila si depinde de noi sa decidem cand vom face urmatorul pas" a spus Varga, adaugand ca Ungaria ar trebui de asemenea sa astepte sa vada care este rezultatul dezbaterilor cu privire la adancirea integrarii statelor membre din zona euro, transmite Reuters.
Banca Nationala a Ungariei a apreciat si ea ca tara nu ar trebui sa adere la euro inainte ca economia sa fie suficient de puternica.
Mecanismul ERM II (mecanismul ratelor de schimb - n. r.) prevede ca evolutia cursului de schimb al monedei unei tari candidate trebuie sa ramana intr-un interval de variatie de plus/minus 15% fata de un nivel central agreat, timp de doi ani inainte de adoptarea euro.
Cinci dintre fostele state comuniste care sunt acum membre ale UE - Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia si Lituania - au intrat deja in zona euro.
Presedintele Klaus Iohannis a declarat vineri cu privire la adoptarea de catre Romania a monedei euro in 2024 ca "temporar" tara noastra a iesit din marja de conformare, dar ca lucrurile se pot corecta daca exista vointa politica guvernamentala.
"In acest moment si temporar am... mai mult
Luni, 26 Martie 2018, ora 09:54
Efortul continuu de consolidare fiscala va pune Romania intr-o situatie buna pentru adoptarea monedei euro, a apreciat directorul de tara al Bancii Mondiale pentru Romania si Ungaria, Elisabetta Capannelli, intr-o conferinta de presa.
"Efortul de consolidare fiscala care continua va pune Romania intr-o situatie buna pentru aderare, pentru a indeplini tintele de a intra in anticamera euro si apoi de a intra in zona euro. Este la latitudinea autoritatilor romane sa discute cu autoritatile europene, atunci cand sunt gata, pentru a intra in zona euro si cred ca multe dintre reforme pe care le sustinem impreuna, inclusiv pe partea fiscala, pe partea de reforme structurale, le vor oferi uneltele necesare pentru a intra in zona euro", a spus Capannelli.
Ea a subliniat ca data de intrare in zona euro este una pe care statul respectiv o decide, impreuna cu institutiile din Uniunea Europeana, iar Romania va intra in zona euro, acest aspect fiind mentionat in Tratatul de Aderare.
In opinia acesteia, aderarea la zona euro poate functiona ca o ancora pentru accelerarea reformelor.
"Credem ca am putea avea o crestere de 4 - 5% in conditii de macrostabilitate si asta este foarte important pentru a reduce decalajele fata de celelalte tari din zona euro. O accelerare sustenabila a cresterii economice ne va ajuta sa intram in zona euro. Cu cat suntem mai aproape ca nivel de dezvoltare in momentul in care aderam fata de tarile dezvoltate cu atat mai bine pentru noi din punctul... mai mult
Vineri, 23 Mai 2014, ora 12:52
Obiectivul Romaniei de a adera la zona euro in 2019 este "foarte ambitios", o data mai realista fiind dincolo de 2021, astfel incat Romania sa evite trecerea prematura la moneda europeana, in timp ce factorii de decizie par sa ignore provocarile si riscurile statutului de membru, potrivit Erste.
"ČŠn ultimii ani, aderarea Romaniei la zona euro a devenit o tinta miscatoare. Ultimul termen mentionat acum este 2019. Consideram acest nou termen ca fiind foarte ambitios si credem ca o data de aderare mai realista ar fi dincolo de 2021", se arata intr-un raport al Erste.
Planurile Romaniei de a adera la zona euro au ramas neschimbate chiar si in perioada de varf a crizei, cand a fost pusa sub semnul intrebarii existenta monedei europene, iar Ungaria si Polonia au pus acest obiectiv in asteptare.
Aderarea Romaniei la zona euro, o tinta aflata in miscare de la intrarea tarii in Uniunea Europeana, a fost utilizata ca "proiect istoric" necesar pentru a servi ca ancora pentru deciziile economice ale guvernelor, fiind sprijinita puternic in acest sens de Banca Nationala a Romaniei.
"In ultimele doua decenii, apetitul Romaniei pentru reforme a fost mai degraba moderat si, de aceea, obiective ambitioase precum aderarea la UE sau obtinerea centurii de siguranta a FMI au fost factorii motivanti care au facut Romania sa inghita chiar si pastilele mai amare ale reformelor, care altminteri ar fi fost refuzate, institutiile mentionate avand in acelasi timp si rolul de tapi... mai mult
Luni, 19 Mai 2014, ora 12:17
Aderarea la zona euro a Romaniei este pusa sub numeroase semne de intrebare. Ce sanse are Romania de indeplinire a criteriilor pre-aderare, tebuie Romania sa continue eforturile in acest sens si, cel mai important, in contextul european actual, va mai fi acceptata vreo tara in zona euro?
Claudiu Doltu, Secretar de Stat la Ministerul de Finante, doctor in economie, declara miercuri pentru Business24 ca Romania trebuie sa se gandeasca la viitor si sa continue procesul de aderare, iar momentul actual, plin de dificultati, trebuie depasit pentru a ne gandi la "ziua de maine".
Conform Secretarului de Stat insa, cu sau fara euro, realizarea si consolidarea conditiilor de trecere la euro trebuie sa devina prioritati pentru orice program de guvernare.
In ceea ce priveste criteriile amintite, Romania sta relativ bine, acestea avand sanse sa fie indeplinite in totalitate pana in 2015, anul la care statul ar dori sa inceapa trecerea catre moneda europeana.
Datoria publica si deficitul bugetar, sunt doua elemente care ar putea fi bifate de oficialii romani pana la data ceruta daca lucrurile evolueaza ca pana acum. Cea mai mare problema a noastra este insa nivelul inflatiei. "Acum suntem intr-o perioada in care avem o inflatie mult mai scazuta, iar inflatia la nivelul zonei euro a urcat un pic. Suntem la nivelul in care in sfarsit ne-am putea incadra in criteriul inflatiei. Celelalte criterii care tin de datoria publica si de sustenabilitatea finantelor publice, ar putea... mai mult
Miercuri, 18 Iulie 2012, ora 17:41
Decalajele dintre Romania si restul tarilor din Uniunea Europeana ar putea sa se micsoreze abia in urmatorii 10 ani, cred analistii si specialitii contactati de Business24.
Intr-un scenariu optimist, salariul minim al romanilor in momentul intrarii in zona euro ar putea fi asemanator cu cel din Polonia, de 336 de euro.
Romanii se afla pe penultimul loc intr-un clasament al salariilor minime din Uniunea Europeana, cu o valoare a acestuia de 162 de euro pe luna, in fata Bulgariei care ofera un salariu minim lunar de 138 de euro, potrivit datelor oficiale ale Biroului de Statistica al UE, Eurostat.
Salariatii din Luxemburg beneficieaza de cel mai mare salariu minim lunar acordat in Europa, respectiv de 1.801 euro, adica de 11 ori mai mare decat cel din Romania.
In Ungaria, salariul minim garantat lunar este de 296 de euro, in timp ce grecii vor primi un salariul minim garantat lunar de 750 de euro pe luna, dupa masurile de austeritate aplicate de Guvernul elen.
Claudiu Doltu, viitor ministru de Finante intr-o posibila guvernare USL, este de parere ca in Romania nu ar trebui sa se faca din salariul minim un indicator de bunastare fiindca o crestere a acestuia ar crea mari probleme romanilor care isi cauta de lucru.
"Un salariu minim cu mult peste salariul de echilibru de pe piata muncii nu face altceva decat sa descurajeze angajatorii sa angajeze mana de lucru suplimentara si posibilitatile ca cei nou intrati pe piata muncii sa-si gaseasca locuri de... mai mult
Luni, 27 Februarie 2012, ora 08:07
Un esec al planului de salvare a zonei euro ar duce la o divizare a Europei, iar efectele s-ar rasfrange asupra tuturor statelor membre UE. Cu toate ca fostul comisar european Leonard Orban spunea ca singura solutie ar fi ca Romania sa adere cat mai rapid la euro, specialistii contactati de Bloombiz sunt sceptici in privinta optiunii de aderare la zona euro.Prim vicepresedintele PDL, Theodor Stolojan, sustinator de principiu al monedei europene, este sceptic in ceea ce priveste apasarea pedalei de acceleratie pentru adoptarea euro de catre Romania.
"Eu am fost si sunt un sustinator al aderarii Romaniei la euro, insa nu cred ca trebuie facuta cat mai repede. Am pierdut unul din avantajele esentiale – dobanzile mici la creditele pe termen mediu si lung.
Daca Romania ar fi avut euro in prezent, ar fi rezolvat multe din problemele pe care le-a avut in decursul anilor. La ora actuala, nu mai sunt un sustinator cu aceeasi forta. Unul din avantajele esentiale pe care le-a avut zona euro timp de 10 ani a disparut. Orice stat membru al zonei euro se imprumuta la dobanzi foarte mici, apropiate de nivelul dobanzilor practicate de Germania", a declarat Theodor Stolojan pentru Bloombiz.ro.
Potrivit acestuia, criza a determinat pietele financiare sa judece fiecare membru al zonei euro in mod individual, in functie de situatia fiecarui stat, fapt ce a dus la dobanzi diferentiate.
La ora actuala, Romania, desi a luat masurile necesare pentru a-si stabiliza finantele pe plan extern,... mai mult
Joi, 01 Septembrie 2011, ora 19:18
Criza economica mondiala va pune capat cresterii economice in tarile din estul Europei in acest an, ducand la adancirea deficitelor bugetare si ingreunand eforturile de aderare la zona euro, potrivit estimarilor publicare luni de Comisia Europeana, relateaza Reuters. Raportul bianual al Comisiei Europene arata ca Polonia, Cehia si Bulgaria vor inregistra cele mai reduse comprimari ale economiei din regiune, in timp ce economiile statelor baltice vor scadea cu peste 10% in acest an, potrivit Newsin
Economiile Estoniei, Letoniei si Lituaniei vor fi grav afectate de criza, dupa cresterile din ultimii ani ce au depasit 10%, alimentate de conditiile accesibile de creditare si avansul sectorului imobiliar.
CE estimeaza ca economia Estoniei va scadea cu 10,3% in 2009, cea a Letoniei cu 13,1% si cea a Lituaniei cu 11%. Scaderile vor continua si in 2010, insa intr-o masura mai mica.
In Polonia, cea mai mare tara ex-comunista a Uniunii Europene, economia se va comprima in acest an pentru prima oara din 1992, cu 1,4%, dupa o crestere de 4,8% in anul anterior si comparativ cu previziunile anterioare ale Comisiei, ce indicau o crestere economica de 2%. Polonia este una dintre putinele tari estimate sa revina pe crestere in 2010, la 0,8%.
Guvernul polonez prevede in continuare, in cel mai rau caz, o crestere economica de 1,7% in acest an, insa Fondul Monetar International (FMI) si multi analisti bancari mizeaza in prezent pe o comprimare.
"Comparativ cu alte state din regiune, aceasta... mai mult
Luni, 04 Mai 2009, ora 14:16