Grecia si-a asigurat pentru urmatorii trei ani finantare de aproximativ 85 miliarde de euro de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar International, iar bancile elene primesc urgent fonduri de zece miliarde de euro, pentru recapitalizare, a anuntat marti un oficial guvernamental elen, dupa negocieri maraton care au durat toata noaptea.
Valoarea pachetului de asistenta financiara era estimata la 86 miliarde de euro, dar nu a existat in timpul negocierilor o confirmare a sumei, transmite Reuters.
Grecia s-a inteles cu creditorii, dupa 23 de ore de negocieri
Autoritatile elene nu au acceptat propunerea creditorilor internationali privind gestionarea problemei creditelor neperformante. Conform surselor, autoritatile de la Atena vor sa infiinteze o banca de rebuturi (bad bank) pentru a rezolva problema, in timp ce creditorii internationali cer vanzarea lor catre fondurile specializate.
Rata creditelor neperformante reprezenta aproximativ 35% din totalul portofoliului de ...citeste mai departe despre "Bancile din Grecia, fonduri de zece miliarde de euro pentru recapitalizare" pe Ziare.com mai mult
Marti, 11 August 2015, ora 14:58
Accesul bancilor elene la finantare din partea Bancii Centrale Europene depinde de finalizarea cu succes a evaluarii programului de salvare si de un acord pentru un program ulterior cu creditorii internationali, respectiv UE si FMI, a anuntat joi BCE, relateaza Reuters.
In prezent, BCE face exceptii in privinta garantiilor solicitate bancilor elene in schimbul finantarii, ceea ce le permite accesul la fondurile institutiei in pofida nivelului scazut al ratingurilor atribuite de agentiile de evaluare financiara, potrivit Mediafax.
"Continuarea acestei facilitati se bazeaza pe extinderea programului Facilitatii Europene pentru Stabilitate Financiara pana la sfarsitul lunii februarie 2015 si de existenta unui program cu FMI", a afirmat un purtator de cuvant al BCE, intr-un comunicat.
Totodata, facilitatea depinde de finalizarea cu succes a evaluarii respectarii programului de catre Grecia si, dupa incheierea acestuia, de un viitor acord intre autoritatile elene, Comisia Europeana, BCE si FMI, a precizat reprezentantul bancii centrale.
Bancile elene si-au redus treptat expunerea la fondurile oferite de BCE, dar depind inca de lichiditatile oferite de institutia europeana.
Anuntul BCE este cel mai recent avertisment ca Grecia nu se poate astepta la finantare din partea BCE daca nu isi respecta obligatiile in cadrul programului de sustinere in valoare de 240 de miliarde de dolari, probabilitate care a crescut in conditiile in care in tara vor avea loc alegeri... mai mult
Vineri, 09 Ianuarie 2015, ora 09:44
Grecia a inceput, duminica, o noua runda de discutii cu reprezentantii UE, BCE si FMI, pentru a obtine luna aceasta acordarea urmatoarei transe din pachetul de asistenta financiara acordat Atenei, in valoare de 2,8 miliarde de euro, transmit AP si Xinhua.
De asemenea creditorii internationali ai Greciei vor analizat saptamana aceasta cu oficialitatile elene posibilitatea unor concedieri in sectorul public, surse anonime afirmand ca ar fi vorba de concedierea a 150.000 de angajati pana in 2015.
Duminica, reprezentantii UE, BCE si FMI au avut discutii preliminare cu oficiali de la Ministerul de Finante al Greciei privind reducerile de personal in sectorul public, dar nu s-a adoptat nici o decizie.
Trei oficiali la Ministerul de Finante al Greciei au declarat, sub protectia anonimatului, ca reprezentantii creditorilor internationali insista ca sunt necesare concedieri in sectorul public ca parte a planului de reorganizare pentru a face statul elen mai eficient.
De asemenea, inspectorii UE, BCE si FMI vor sa analizeze progresele inregistrate in procesul de privatizare, de colectare a taxelor si de recapitalizare a bancilor.
Ministrul elen de finante, Yannis Stournaras, a declarat dupa intalnirea cu reprezentantii UE, BCE si FMI: "Climatul a fost extrem de pozitiv, creditorii recunoscand eforturile facute in ultimele luni".
"Nu mai putem face concedieri", a mai afirmat Stournaras, referindu-se la presiunile creditorilor internationali de reducere a... mai mult
Luni, 04 Martie 2013, ora 11:44
Iesirile de fonduri din bancile elene s-au intensificat inainte de alegerile parlamentare care vor avea loc la sfarsitul acestei saptamani, din cauza temerilor ca Grecia se apropie de abandonarea euro, au declarat doi bancheri citati de Bloomberg.
Retragerile zilnice de fonduri s-au apropiat in aceasta luna de nivelul superior al unui interval cuprins intre 100 de milioane de euro si 500 de milioane de euro, a spus unul dintre bancheri.
Un al doilea bancher a declarat ca retragerile ar fi depasit marti 700 de milioane de euro.
Un oficial al Bancii Greciei a refuzat sa comenteze.
Bancile elene se afla sub presiune dupa ce persoane fizice si companii au efectuat retrageri de circa 72 de miliarde de euro de la declansarea crizei datoriilor suverane, in octombrie 2009.
Institutiile financiare elene au acces la finantare din partea Bancii Centrale Europene, dar situatia se va schimba daca Grecia va iesi din zona euro.
Deponentii incearca sa isi protejeze banii din cauza temerilor ca Grecia ar putea adopta o noua moneda, care s-ar devaloriza imediat.
Iesirile de fonduri din bancile elene s-au accelerat dupa alegerile parlamentare de pe 6 mai, cand partidele care se opun programului de salvare convenit cu UE si FMI au castigat cele mai multe voturi, provocand incertitudine legata de viitorul Greciei in uniunea monetara. Partidele nu au reusit sa formeze un guvern, astfel ca pe 17 iunie vor avea loc noi alegeri.
La un ritm de 500 de milioane de euro pe zi,... mai mult
Miercuri, 13 Iunie 2012, ora 11:16
Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a sporit presiunile asupra Greciei, afirmand ca are mai multa compasiune pentru copiii din Africa sub-sahariana privati de scoli decente, decat pentru multi dintre greci, care ar trebui sa inceapa sa-si plateasca taxele, relateaza The Guardian.
Intr-un interviu fara compromisuri acordat publicatiei britanice, Lagarde a insistat ca a venit timpul ca Grecia sa plateasca si a afirmat foarte clar ca FMI nu are intentia sa atenueze termenii programului de austeritate.
Lagarde a spus, cu cel mai direct limbaj din ultimii doi ani si jumatate de criza, ca parintii greci trebuie sa isi sume responsabilitatea, in cazul in care copiii lor sunt afectati de reducerea cheltuielilor.
"Parintii trebuie sa isi plateasca taxele", a spus ea.
Grecia a fost nevoita sa se angajeze la reducerea salariilor, pensiilor si cheltuielilor publice, in schimbul celui de-al doilea program de asistenta financiara, de 130 de miliarde de euro, din partea FMI, UE si a Bancii Centrale Europene.
Intrebata daca poate sa nu se gandeasca la mamele din Grecia care nu au acces la moase sau la pacientii care nu pot obtine medicamente vitale, Lagarde a replicat ca mai mult se gandeste la copiii din Africa.
"Ma gandesc mai mult la copilasii de la o scoala dintr-un satuc din Niger, care au acces la invatatura doua ore pe zi, impartind cate trei un scaun si care sunt doritori sa aiba o educatie. Ma gandesc tot timpul la ei, pentru ca au mai multa nevoie de... mai mult
Duminica, 27 Mai 2012, ora 16:31
Vicepremierul Florin Georgescu a declarat, miercuri, ca in ciuda situatiei din Grecia, sistemul bancar este solid si bine capitalizat si ca nu crede ca autoritatile vor fi nevoite sa foloseasca banca-punte, instrument introdus recent de BNR, pentru cazurile bancilor in dificultate.
"Exista o colaborare foarte stransa intre banca centrala si celelalte institutii de supraveghere - CNVM, CSA, CSSPP si Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice.
Intrebat daca autoritatile sunt pregatite sa cheltuiasca bani publici pentru a sprijini vreo banca dintre cale cu capital grecesc, Gergescu a raspuns: "Nu cred ca va trebui sa folosim bridge bank-ul".
Deprecierea leului se incadreaza in tendinta regionala
In ceea ce priveste deprecierea leului, Florin Georgescu - vicepremier si ministru al Finattelor - spune ca este vorba de un comportament regional.
"Uitati-va si la cursul zlotului polonez, la coroana ceha sau la forint", a spus el.
In Romania sunt prezente sase banci grecesti, respectiv EFG Eurobank (prin Bancpost), Alpha Bank, Piraeus Bank, National Bank of Greece (Banca Romaneasca), Emporiki Bank (detinuta de Credit Agricole) si ATEBank.
Bancile elene detin circa 17% din totalul activelor sistemului bancar romanesc.
Potrivit datelor prezentate in luna aprilie de Banca pentru Reglemente Internationale, expunerea institutiilor bancare grecesti pe Romania a scazut anul trecut cu 2,34 miliarde de dolari, sau 11%, la 18,8 miliarde dolari.
Expunerea totala a... mai mult
Miercuri, 16 Mai 2012, ora 16:08
Agentia de evaluare financiara a confirmat ratingurile National Bank of Greece, EFG Eurobank, Alpha Bank, Piraeus Bank si ATEbank, argumentand ca retrogradarea statului elen saptamana trecuta la "default inevitabil" nu are efect imediat asupra calificativelor bancilor elene.
Fitch a retrogradat calificativul pentru credite pe termen lung al Greciei de la "CCC", echivalent cu un "risc substantial", la "C", reprezentand un nivel exceptional de risc si perspectiva unui "default inevitabil", ca urmare a anuntarii programului de preschimbre de obligatiuni guvernamentale.
Retrogradarea Greciei a urmat anuntului ministrilor de finante din zona euro referitor la implicarea sectorului privat in restructurarea datoriilor statului elen si prezentarea termenilor preschimbarii de obligatiuni ale statului elen. Scaderea ratingului este conforma cu anuntul din iunie anul trecut al Fitch privind abordarea preschimbarii de obligatiuni suverane.
"Fitch nu vede un impact imediat asupra ratingurilor bancilor elene din cauza retrogradarii Greciei, situatie care reflecta opinia agentiei ca FMI, UE si BCE vor continua sa asigure sprijin pe durata restructurarii datoriilor statului elen", se arata intr-un comunicat al Fitch.
Ratingurile pe termen lung ale NBG, EFG Eurobank, Alpha Bank, Piraeus Bank si ATEbank raman la "B-" si reflecta presupunerea ca pe parcursul si la preschimbarea datoriei statului catre creditorii privati va fi disponibil in continuare sprijin international de la... mai mult
Luni, 27 Februarie 2012, ora 17:56
Seful misiunii FMI in Grecia, Paul Thomsen considera ca salariile angajatilor greci sunt inca mult prea mari in raport cu productivitatea.
"Dupa un start impresionant, eforturile de reforma si modernizare necesare pentru ca economia sa devina competitiva si sa inregistreze crestere au stagnat", a declarat Paul Thomsen, intr-un interviu pentru cotidianul grec Kathimerini.
Oficialul MFI mai spune ca majoritatea obiectivelor care ar fi trebuit indeplinite pana la sfarsitul lunii decembrie au fost "ratate", iar noul guvern a facut prea putin pentru a recupera timpul pierdut.
"Recesiunea, scaderea salariilor si cresterea somajului sunt inevitabile pentru o tara care trebuie sa faca fata problemei deficitului fiscal si lipsei competitivitatii (...) De accea, FMI a avertizat asupra unui ritm prea rapid al procesului de consolidare fiscala. Cu siguranta ca Grecia trebuie sa continue reducerea deficitului bugetar, dar trebuie sa ne asiguram ca exista o balanta intre consolidarea fiscala si reforme", a precizat Thomsen.
Seful misiunii FMI considera ca salariile sunt "mult prea mari in comparatie cu productivitatea Greciei. Se poate spera doar intr-o crestere magica a productivitatii pentru a putea justifica actualul nivel al salariilor", a precizat Thomsen, adaugand ca Guvernul elen ar trebui sa recurga la interventii directe pentru a ingheta temporar salariul minim si pentru a renunta la al 13-lea si al 14-lea salariu din sectorul privat.
De altfel, Guvernul elen... mai mult
Miercuri, 01 Februarie 2012, ora 17:40
Oficiali din Uniunea Europeana, Fondul Monetar International (FMI) si Banca Centrala Europeana vor cere Greciei reforme structurale mai ample, precum privatizari si restructurarea companiilor care au pierderi, relateaza DPA, conform NewsIn.Echipa de oficiali a fost la Atena saptamana trecuta, pentru a revizui finantele tarii si reformele implementate, inainte de acordarea celei de a doua transe de imprumut, in valoare de noua miliarde de dolari, ce ar urma sa fie virata la mijlocul lunii septembrie.Grecia incearca sa isi refaca finantele publice si sa atinga obiectivele fiscale convenite cu FMI si cu partenerii din Zona euro, in schimbul unui imprumut de urgenta in valoare de 110 miliarde de euro.
Mai multi factori, precum datoria scapata de sub control, statisticile guvernamentale oficiale false si protestele de strada au dus la o scadere a increderii Greciei la inceputul anului.Echipa urmeaza sa prezinte un raport Ministerului de Finante in care vor fi subliniate progresele facute in reducerea deficitului masiv, dar vor cere eforturi mai mari in lupta impotriva evaziunii fiscale si pentru reducerea cheltuielilor inutile cauzate de administrarea defectuoasa a fondurilor de securitate sociale si spitalelor publice.Potrivit asteptarilor, oficialii UE si FMI vor exercita presiuni asupra guvernului pentru restructurarea Serviciului de cai ferate elene, care are pierderi, si pentru privatizarea Corporatiei publice de energie.
Guvernul grec s-a confruntat cu mai multe greve si... mai mult
Luni, 02 August 2010, ora 18:17