teorie economist
Dupa criza vine crestere. Si totusi ceva nu functioneaza
Pentru economisti, timpul se masoara in cicluri de crestere economica. Manualele insista ca, dupa o perioada de recesiune, economiile revin la nivelul anterior de performanta.
De aceasta data, ceva pare sa fi mers prost in toate economiile puternice ale lumii. Pe fondul unor investitii minime si a economisirii exagerate, cresterea economica nu poate fi decat redusa, spun analistii.
Ce-i drept, revenirea la performantele economice de dinaintea crizei din 2008-2009 pare sa intarzie nejustificat.
PIB real in zona euro este inca sub nivelul celui inregistrat in urma cu sase ani.
Pentru unii analisti, asa cum este fostul sef al Trezoreriei americane, Larry Summers, explicatia lipsei de performanta economica o da doar teoria stagnarii seculare, arata revista The Economist.
Inapoi la Marea Depresiune Economica
Teoria stagnarii seculare ii apartine lui Alvin Hansen, un adept al keynesianismului, acesta dezvoltandu-si ideile prina analiza fenomenelor care au generat si mentinut Marea Criza din anii '30.
Tarile lovite de stagnare sunt afectate de fenomenele economisirii excesive si a lipsei investitiilor.
In 1930, cand si-a expus teoria, Hansen a observat ca stagnarea era generata de lipsa perspectivei de crestere economica, o lentoare a inovatiei si o populatie imbatranita.
Pentru Summers, perspectiva actuala nu difera foarte mult de peisajul de acum opt decenii si jumatate.
Economisirea este la fel de apreciata si astazi. In perioada recenta, mai... mai mult
Luni, 09 Martie 2015, ora 15:41
The Economist: De ce globalizarea nu reduce inegalitatea dintre tarile sarace
Globalizarea a crescut gradul de egalitate de pe planeta. Iar cum comunicatiile sunt din ce in ce mai ieftine si transportul mai rapid, tarile in curs de dezvoltare au redus decalajul fata de tarile din lumea bogata.
Dar in multe economii in curs de dezvoltare povestea este mai putin roz: inegalitatea s-a inrautatit.
Indicele Gini masoara inegalitatea, clasata intre zero si unu. Daca acest indice este unu, inseamna ca intregul venit al unei tari se duce catre o singura persoana; un scor de zero, inseamna ca totul este impartita in mod egal. In Africa sub-sahariana, indicele Gini a avut o crestere de 9% intre 1993 si 2008, iar cel din China a crescut cu 34% in ultimii douazeci de ani. In numai cateva tari, acesta a scazut. "Este globalizarea de vina in aceasta situatie?", se intreaba The Economist.
Care este parerea economistilor
De obicei, economistii spun ca nu. Teoria de baza prevede ca inegalitatea scade atunci cand tarile emergente intra pe pietele globale. Teoria avantajului comparativ se gaseste in fiecare manual de economie. Se spune ca tarile sarace produc bunuri care necesita cantitati mari de forta de munca necalificata. In acelasi timp, tarile bogate se concentreaza pe cele care necesita o calificare ridicata.
De exemplu, Thailanda este un mare exportator de orez, in timp ce SUA este cel mai mare exportator de servicii financiare. Pe masura ce cresc schimburile comerciale la nivel mondial, spune teoria, cererea de muncitori necalificati din... mai mult
Joi, 04 Septembrie 2014, ora 08:41
Cat adevar sta in spatele superstitiilor investitionale?
Investitorii experimentati stiu ca esenta investitiilor profitabile e data, in principal, de o analiza riguroasa, atat fundamentala, cat si tehnica. Cu toate acestea, exista unele superstitii despre investitii la care investitorii sunt atenti si pe care se bazeaza de multe ori in luarea deciziilor.
"Dar stii care sunt cele mai frecvente superstitii legate de investitii si cat de mare incredere putem avea in ele?", te intreaba Razvan Rusu, Director de investitii Certinvest, intr-o opinie remisa Business24:
"Superstitiile pe care le vom prezenta in continuare au luat nastere in Statele Unite ale Americii, iar unul dintre factorii care au permis crearea lor este faptul ca piata de actiuni americana este foarte mare, cu numerosi emitenti si actiuni tranzactionate, asa incat permite utilizarea unor algoritmi complecsi pentru identificarea unor tipare de evolutie a preturilor si randamentelor aduse de actiuni, apreciaza Razvan Rusu, Director de investitii Certinvest.
Dincolo de superstitiile clasice legate de cifra 13, ziua de vineri 13 (la americani) sau marti 13 (la noi), printre cele mai impamantenite superstitii investitionale se numara:
Efectul lunii octombrie - practic, analizand istoric, evolutia pietei actiunilor si mai ales momentul celor mai abrupte caderi de pe pietele bursiere, s-a creat impresia ca luna octombrie este una nefasta pentru investitiile in actiuni, fiind in principal o luna de scaderi. La baza acestei credinte stau momentele de debut ale... mai mult
Luni, 26 Mai 2014, ora 12:57
Ferguson: SUA se joaca de-a ruleta ruseasca cu propria datorie!
In ultimii ani, SUA a fost luata in vizor pentru modul in care ar trebui sa se ocupe de propria economie si, totodata, pentru modul de gestionare a deficitului.
Pe de o parte, sunt adeptii austeritatii, care cred ca SUA ar trebui sa reduca imediat cheltuielile guvernamentale pentru a-si echilibra bugetul, iar pe de alta parte sunt cei ca Paul Krugman, care considera ca SUA ar trebui sa lanseze mai multe stimulente guvernamentale, sa creasca datoria pentru a ajuta economia sa scape de probleme.
Unul din inamicii lui Krugman de-a lungul anilor a fost economistul Niall Ferguson, autorul unei noi carti numite "Civilizatie: Occidentul si restul", potrivit Business Insider.
Acesta a atras atentia de-a lungul timpului asupra riscurilor care se abat asupra Americii din cauza datoriei care creste pe zi ce trece.
"Contractand datorii uriase acum cu presupunerea ca ratele dobanzilor vor ramane scazute pentru totdeauna, este ca si cum ne-am juca Ruleta ruseasca.
Este timpul sa ne reglementam situatia fiscala acum, inainte de criza, nu in momentul in care ratele dobanzilor vor incepe sa urce si va fi prea tarziu", a precizat Ferguson.
De asemenea, acesta a subliniat ca nu este de acord cu taierea radicala a cheltuielilor guvernamentale in urmatorii doi ani, "sugrumand" economia in acest proces. Mai degraba, guvernul ar trebui sa dezvolate si sa implementeze un plan pe 10 ani, care sa devina solid in timp.
"Daca nu o facem, spune Ferguson, vom ajunge intr-un punct... mai mult
Joi, 03 Noiembrie 2011, ora 10:34
Europa va inregistra un boom economic? Vezi ce spun economistii
Mai multi laureati ai premiului Nobel in economie apreciaza ca zona euro va supravietui crizei datoriilor suverane, dar ca o eventuala scindare ar putea fi provocata mai degraba de Germania decat de Grecia. Cu pietele la marginea prapastiei din cauza muntilor de datorii formati in Europa si Statele Unite in timpul crizei financiare mondiale, 17 detinatori ai premiului Nobel in economie s-au reunit in aceasta saptamana pe insula Lindau de pe lacul Constance din sudul Germaniei, pentru a discuta despre disciplina economica, relateaza Mediafax.
Intre participanti se afla Joseph Stiglitz, care a primit premiul Nobel in 2001, pentru activitatea sa privind reactia pietelor la informatiile asimetrice, Myron Scholes, laureat in 1997 pentru activitatea in domeniul instrumentelor derivate, si Robert Mundell, castigator in 1999 al distinctiei pentru analiza sa in domeniul valutar.
"Nu cred ca euro este in pragul prabusirii. Europa trebuie sa mearga inainte, spre un echivalent al Statelor Unite", a aratat Mundell.
Turbulentele financiare sunt departe de linistita Lindau, unde participantii la conferinta savureaza bauturi reci pe terasa centrului de conferinte de pe malul lacului.
Discutiile au fost insa intense. Subiectele majore de discutie au fost incetinirea cresterii economiei americane si daca o a treia runda de relaxare monetara cantitativa, din partea Rezervei Federale (Fed), ar fi de ajutor.
Majoritatea participantilor cred ca nu. Discutiile au fost aprige si in privinta... mai mult
Vineri, 26 August 2011, ora 16:42
Trei economisti impart premiul Nobel pentru Stiinte Economice
Premiul Nobel pentru Stiinte Economice a fost decernat economistilor Peter Diamond, Dale Mortensen si Christopher Pissarides pentru o teorie care ajuta la intelegerea modului in care somajul este afectat de politicile guvernamentale, a anuntat Academia Regala Suedeza pentru Stiinte, relateaza Mediafax."De ce sunt atatia oameni neangajati in conditiile in care sunt infiintate multe locuri de munca?
Cum pot afecta politicile economice somajul?
Laureatii de anul acesta au dezvoltat o teorie care poate fi folosita pentru a raspunde la aceste intrebari", se arata intr-un comunicat al Academiei Regale Suedeze pentru Stiinta.
Diamond, Mortensen si Pissarides au creat modele care ajuta la intelegerea modului in care somajul, numarul locurilor de munca vacante sau salariile sunt afectate de legislatie si de politicile economice.
O concluzie a teoriei acestora este ca ajutoarele de somaj mai generoase duc la un somaj mai ridicat si intervale de timp mai lungi in care angajatorii cauta angajati, iar somerii incearca sa gaseasca un loc de munca.
Pe multe piete, cererea nu intra intotdeauna in contact imediat cu oferta, explica Academia.
Aceasta problema priveste, de exemplu, angajatorii care cauta mana de lucru si persoanele care incearca sa gaseasca un loc de munca.
Procesul de cautare necesita timp si resurse si de aceea genereaza tensiuni pe piete.
Pe asemenea piete, cererea unor cumparatori nu va fi satisfacuta, iar unii vanzatori nu vor vinde cat vor.
Prin analogie, pe piata... mai mult
Luni, 11 Octombrie 2010, ora 17:50
Economistii, vinovati pentru criza financiara
Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel, spune ca economistii sunt printre cei responsabili pentru criza financiara, care a relevat "mari lipsuri" ale ideilor dominante in teorie, scrie Bloomberg. Printre premisele eronate se numara ideile ca participantii economici se comporta rational si ca pietele financiare sunt competitive si eficiente, a spus Stiglitz intr-o prezentare sustinuta la o conferinta in Atlanta.Pe de alta parte, el a apreciat ca in piata imobiliara, criza a fost alimentata de ideea ca preturile vor creste nelimitat. Prabusirea pietei americane a dus la recesiunea care a inceput in decembrie 2007 si s-a dovedit a fi cea mai puternica de la Marea Criza, rezultand in pierderea locului de munca pentru 7 milioane de americani.
Posesorii de locuinte, investitorii si directori financiari au afisat un comportament "irational" si incepusera probabil sa creada "propriile argumente false", considera Stiglitz.
"Economistii ar trebui sa fie inclusi pe lista celor vinovati pentru criza.
Acum exista oportunitatea de a construi noi teorii, bazate pe argumente plauzibile pentru comportamentul populatiei si al firmelor", a continuat el.
Totodata, Sitglitz a repetat criticile la adresa lui Alan Greenspan, presedintele Federal Reserve din 1987 pana in 2006, pentru ca acesta le-a recomandat consumatorilor sa ia credite ipotecare cu dobanda variabila.
Greenspan i-a raspuns lui Stiglitz cu doi ani in urma, explicand ca s-a referit la "un segment restrans" de consumatori,... mai mult
Duminica, 03 Ianuarie 2010, ora 18:07
Economistii sunt si ei vinovati de actuala criza
In cautarea celor vinovati de actuala criza, colapsul economiei globale si recesiunea care a pus stapanire pe bunastarea americanilor, unii analisti incep sa isi dea seama ca si academicienii - impreuna cu teoriile lor - alaturi de economisti poarta o mare parte din vina atunci cand vine vorba de actuala situatie tulbura a economiilor mondiale. Pentru a vedea in ce masura sunt vinovati economistii si de ce merita sa ajunga sub acuzele opiniei publice, trebuie sa ne uitam atent la motivatiile reactiilor politicienilor si bancherilor, informeaza The Times.Poate este adevarat ca toti bancherii sunt lacomi, politicienii insetati dupa putere, cei care se ocupa de reglementari orbi si contabilii nescoliti destul. Greselile lor sunt motivate. In cele din urma bancherii nu vor vrea niciodata sa piarda bani si politicienii nu vor renunta la putere.De cealalta parte, economistii isi motiveaza actiunile simplu: "pentru ca ei au crezut ca analizele lor si previziunile au sens".Acum multe generatii, John Maynard Keynes a dat un raspuns frumos pentru a arata motivatia lacomilor. Fie ei insetati de averi, putere sau idei intelectuale."Cetatenii practici, care se considera un exemplu pentru orice influenta intelectuala, sunt in general sclavii intelectuali ai unui economist defunct. Cei care sunt innebuniti dupa autoritate se bazeaza pe academicienii de acum zeci de ani in urma", a spus Keynes.Cei innebuniti de autoritate, in zilele noastre, abordeaza probleme care s-au discutat inca din... mai mult
Sambata, 07 Februarie 2009, ora 09:12
Top stiri din Economie
Top stiri
Termeni si conditii|Confidentialitate|Cookie