Ministrul german de Externe, Heiko Maas, a declarat, joi, ca UE ar trebui sa reduca finantarea si sa impuna sanctiuni statelor membre care adopta legi ce contravin principiilor fundamentale ale Uniunii, cum ar fi o justitie independenta si libertatea presei.
El a dat ca exemplu, pentru publicatia germana ZDF, tari precum Romania, Ungaria sau Polonia, care au primit mai multe fonduri UE decat au acordat, astfel incat stoparea finantarilor ar putea oferi o parghie in aceste situatii, potrivit Reuters.
"Exista principii de baza pe care toata lumea trebuie sa le respecte", a declarat Heiko Maas pentru sursa citata. Cu statele membre care le incalca, "va trebui sa investigam daca ar trebui sa existe consecinte financiare", a completat ministrul.
Taierea fondurilor "este singura limba inteleasa acolo", a explicat oficialul despre tarile care, de exemplu, adopta legi care restrictioneaza libertatea presei.
Amintim ca Partidul Popularilor Europeni a decis, miercuri, suspendarea FIDESZ, partidul premierului ungar Viktor Orban, pe fondul ingrijorarii ca a incalcat principiile Uniunii Europene privind statul de drept.
Orban, care a venit la putere in 2010, a inasprit controalele asupra vietii publice, inclusiv asupra instantelor, mass-media, economiei, dar si educatiei, aminteste sursa citata.
Uniunea Europeana a criticat si Polonia si Romania referitor la masurile legislative despre care organismele internationale specializate sustin ca submineaza statul de drept... mai mult
Vineri, 22 Martie 2019, ora 13:55
Zece social-democrati romani au votat, joi, impotriva raportului referitor la inghetarea fondurilor europene in cazul tarilor membre care nu respecta statul de drept, propus de Eider Gardiazabal Rubial (social-democrati) si Petri Sarvamaa (crestin-democrati).
Din grupul S&D au votat "impotriva" Andi Cristea, Doru Frunzulica, Maria Grapini, Dan Nica, Ioan-Mircea Pascu, Emilian Pavel, Razvan Popa, Ciprian Tanasescu, Claudia Tapardel si Gabriela Zoana.
Desi liderul ALDE, Guy Verhofstadt, a fost "pentru", Norica Nicolai si estonianul Igor Grazin au fost singurii din grup care au respins ideea.
"Pentru" au votat Monica Macovei (ECR), cea mai mare parte a grupurilor PPE, intre care romanii Daniel Buda, Marian-Jean Marinescu, Siegfried Muresan, Cristian Preda si Theodor Stolojan, si S&D, cu Damian Draghici singurul roman.
Cei mai multi europarlamentari unguri din grupul PPE au respins propunerea, noteaza News.ro.
"Banii europeni, instrument de control"
Europarlamentarul PSD Andi Cristea a declarat, joi, ca nu accepta transformarea banilor europeni intr-un instrument de control asupra statelor membre cu drepturi depline.
"Am sperat ca Parlamentul European sa dezbata cat mai rational acest dosar. Motivul e unul simplu - nu acceptam sa transformam banii europeni intr-un instrument de control asupra Statelor Membre cu drepturi depline. Cred ca e periculos sa acceptam interventii directe in politica interna a statelor membre, sub orice forma.
Dezbaterea din... mai mult
Joi, 17 Ianuarie 2019, ora 16:23
Comisia Europeana a propus, miercuri, ca bugetul pentru perioada 2021-2027 al statelor UE sa fie conditionat de finantarea europeana de respectarea statului de drept.
Practic, Uniunea va putea sa suspende, sa reduca sau sa restrictioneze accesul la finantare in mod proportional cu natura, gravitatea si amploarea deficientelor care afecteaza statul de drept.
"Respectarea statului de drept reprezinta o conditie prealabila esentiala pentru buna gestiune financiara si pentru eficacitatea finantarii din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism care sa protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficientele generalizate care afecteaza statul de drept in statele membre", se arata intr-un comunicat al CE.
Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea sa suspende, sa reduca sau sa restrictioneze accesul la finantarea din partea UE in mod proportional cu natura, gravitatea si amploarea deficientelor care afecteaza statul de drept. O astfel de decizie ar urma sa fie propusa de Comisie si adoptata de Consiliu prin vot cu majoritate calificata.
Comisia Europeana a propus, miercuri, bugetul pentru perioada 2021-2027, care este "un raspuns onest la realitatea actuala, in care se asteapta ca Europa sa joace un rol mai important in asigurarea securitatii si a stabilitatii intr-o lume instabila, intr-un moment in care Brexit va lasa un gol considerabil in bugetul nostru".
Propunerea Comisiei raspunde acestei duble provocari prin reduceri... mai mult
Miercuri, 02 Mai 2018, ora 15:49
Ministrul german de Interne Thomas de Maiziere a invocat marti posibilitatea reducerii fondurilor structurale ale Uniunii Europene in cazul tarilor care resping cotele de refugiati.
"Cred ca trebuie sa vorbim despre mijloace de presiune", a declarat el la postul de televiziune german ZDF. Tarile care refuza repartizarea refugiatilor stabilita conform cotelor "sunt tari care primesc numeroase fonduri structurale", a insistat el, considerand ca "ar fi drept sa primeasca mai putine mijloace" financiare.
Potrivit lui Thomas de Maiziere, UE inca este departe de un acord privind distribuirea pe termen lung a unor cote de refugiati intre statele membre.
Ministrii europeni de Interne, reuniti luni de urgenta la Bruxelles, nu au reusit sa ajunga la un acord asupra repartizarii obligatorii a 120.000 de refugiati, solicitata saptamana trecuta de Comisia ...citeste mai departe despre "Germania ameninta cu reducerea fondurilor UE pentru tarile care refuza cotele de refugiati" pe Ziare.com mai mult
Marti, 15 Septembrie 2015, ora 12:37
Guvernul taie, prin a doua rectificare bugetara din acest an, aproape 4 miliarde lei (circa 900 de milioane euro) din cheltuielile bugetului de stat prin care sunt cofinantate proiecte care beneficiaza de fonduri externe nerambursabile postaderare, din care peste un miliarde lei de la autostrazi.
Cheltuielile bugetului de stat vor fi diminuate, pe sold, cu 1,6 miliarde lei, cu o crestere la transferuri intre unitti ale administratiei publice (2,4 miliarde lei), bunuri si servicii (282,9 milioane lei), subventii (212,3 milioane lei), capital (202,3 milioane lei) si Fondurile de rezerva (500 milioane lei) si scadere la capitolul privind dobanzile (557,3 milioane lei), proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile postaderare (3,9 miliarde lei), asistenta sociala (223,5 milioane lei), programele cu finantare rambursabila (404,7 milioane lei), potrivit Mediafax.
Din cele 3,9 miliarde lei luate de la proiectele cu fonduri UE, peste un miliard de lei va fi taiat de la Secretariatul General al Guvernului, care gestioneaza, prin Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine, marile proiecte de infrastructura, in principal constructia de autostrazi.
In acelasi timp, Guvernul anticipeaza deja o diminuare, pe sold, a veniturilor bugetului de stat, cu 1,47 miliarde lei, respectiv la taxa pe valoarea adaugata (unde rezulta un minus de 813,1 milioane lei la bugetul de stat dupa ce Guvernul va transfera insa 1,16 miliarde lei din aceasta... mai mult
Duminica, 28 Septembrie 2014, ora 11:47
Microintreprinderile sunt cele mai interesate de accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea regionala. Antreprenorii care finalizat deja proiecte in cadrul Programului Operational Regional (POR) se declara multumiti si se pregatesc sa aplice din nou.
Pana in prezent, pe Axa 4 a POR, linia de finantare 4.3 - Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor, lansata acum trei ani, au fost finalizate 340 de proiecte la nivel national, 900 sunt in implementare si multe alte sute sunt verificate in prezent.
Mai exact, doar in cadrul ADR Muntenia, linia de finantare dedicata microintreprinderilor este cea mai accesata, cu 466 de proiecte depuse si 293 de proiecte contractate, suma totala solicitata ridicandu-se la 61,2 de milioane de euro, peste suma alocata. Asadar, fondurile au fost suplimentate cu 24 de milioane de euro, dubland practic alocarea initiala.
"Regiunea noastra a devenit beneficiara celei mai mari alocari de fonduri nerambursabile Regio pentru domeniul major de interventie 4.3. Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor", au declarat pentru Business24, reprezentantii ADR Muntenia.
De altfel, regiunile Sud, Nord-Est si Sud-Vest sufera cel mai mult din cauza lipsei de competitivitate a mediului de afaceri. Densitatea societatilor comerciala ajunge abia la 60-70% din media nationala, medie care este de trei ori sub cea europeana, cu doar 20 de IMM-uri la 1000 de locuitori.
Intr-un astfel de context, banii eurooeni au facut fericiti multi... mai mult
Miercuri, 14 August 2013, ora 08:06
Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban a anuntat ca propunerile Comisiei Europene privind acordarea fondurilor de coeziune impun conditionalitati macroeconomice si tehnice a caror nerespectare va putea antrena taierea partiala sau completa a fondurilor europene, informeaza NewsIn.Leonard Orban a afirmat ca subiectul viitorului buget al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 reprezinta o prioritate specifica a mandatului sau, in conditiile in care Comisia Europeana intentioneaza sa impuna noi conditii de accesare a fondurilor de coeziune.
"Saptamana trecuta, Comisia Europeana a venit cu primul pachet din toate propunerile pe care urmeaza sa le faca. Este vorba de propunerile privind coeziunea, iar diferitele elemente continute in aceasta propunere ridica dificultati majore asa cum sunt ele prefigurate", a declarat Orban la inceputul discutiilor pe care le-a purtat marti cu membrii comisiilor parlamentare de afaceri europene. Fostul comisar european a avertizat ca nerespectarea unor indicatori macroeconomici va face ca unui stat sa-i fie nu doar suspendate, ci chiar taiate fondurile pentru coeziune.
"Sunt doua tipuri de conditionalitati: conditionalitati tehnice si conditionalitati macroeconomice. Conditionalitatile macroeconomice se refera la respectarea criteriilor impuse in Pactul de Stabilitate si Crestere, iar pedeapsa pentru statele care nu respecta acesti indicatori macroeconomici poate sa mearga pana la taierea partiala sau completa a fondurilor europene",... mai mult
Marti, 11 Octombrie 2011, ora 19:59
Cu opt regiuni si un minister in plus nu am rezolvat problema atragerii fondurilor europene. Guvernul Boc si-a pus mare nadejde in fondurile europene inca din anul 2009, cand Romania cauta cu disperare bani cu camata pe la toate organismele financiare internationale.Chiar daca foamea de bani a statului roman s-a mai potolit in ultima vreme, guvernantii nostri au inteles ca fara investitii masive, toata politica de austeritate de pana acuma este, scuzata-mi fie expresia, frectie la un picior de lemn.
Asadar, cum veniturile la buget sunt inca insuficiente, iar tintele de deficit stabilite cu Fondul Monetar si cu Uniunea Europeana nu ne permit sa sustinem proiecte de dezvoltare din bani publici, am ajuns la concluzia ca doar fondurile europene ne mai pot salva.
Numai ca, fir-ar sa fie de fonduri, dupa trei ani de lupta cu ele tot nu am reusit sa le aducem pe plaiurile mioritice, asa cum au facut polonezii, cehii sau ungurii.
Tintele pe care guvernul Boc si le-a propus in fiecare an au fost marete, de la atragerea a cinci-sase miliarde de euro in 2009, la zece miliarde de euro in 2010 si cam tot atatea in 2011.
Ca sa vezi ghinion insa, in trei ani de la aderarea la Uniunea Europeana am tras pana intr-un miliard de euro, in timp ce am contribuit la bugetul Uniunii cu peste trei miliarde de euro.
Colac peste pupaza, chiar si din putinul de bani atrasi, exista riscul ca o parte sa ii dam inapoi, caci baronii si baronetii nostri i-au deturnat dupa reguli numai de ei stiute catre... mai mult
Vineri, 01 Iulie 2011, ora 12:08
Situatia din Europa devine alarmanta. Spania este zguduita de proteste, Grecia nu mai suporta masurile de austeritate, iar Portugaliei ii vine nota de plata a FMI. In timp ce toata lumea se revolta, FMI si partidele din conducere neaga realitatea. Cat vor mai suporta europenii taierea salariilor, cresterea impozitelor si disparitia locurilor de munca?Spaniolii sfideaza interdictia protestelor
Zeci de mii de demonstranti din Spania au continuat zilele trecute protestele impotriva partidelor politice de la putere, conform Business Insider. Acest lucru se intampla in pofida interdictiei protestelor, demonstratiile continuand si in ajunul alegerilor regionale si municipale de pe 22 mai.
Aproximativ 28.000 de persoane, majoritatea tineri, au petrecut noaptea dintre 20 si 21 mai in Puerta del Sol, una dintre pietele centrale din periferia Madridului. Au ramas acolo cu toate ca interdictia asupra protestelor a intrat in vigoare la miezul noptii pe baza legilor aplicabile la sfarsitul campaniei electorale derulate in 13 din cele 17 regiuni ale Spaniei si in peste 8.000 de municipalitati.
Furia demonstrantilor este cauzata de esecul politicienilor de a relaxa austeritatea impusa populatiei. In plus, rata somajului in Spania a ajuns la 21%. In afara de plangerile economice, cererile protestantilor mai includ imbunatatirea sistemului judiciar, stoparea coruptiei politice si modificarea structurii electorale a Spaniei. Cel din urma aspect ar presupune, in primul rand, renuntarea la... mai mult
Luni, 23 Mai 2011, ora 11:34