suplimentare fonduri fmi
Rusia va aloca FMI cel putin 10 mld. de dolari, insa pune conditii
Rusia va aloca Fondului Monetar International (FMI) cel putin zece miliarde de dolari cu conditia ca Moscova sa poata influenta modul in care vor fi cheltuite aceste fonduri, a specificat marti Dmitri Peskov, purtatorul de cuvant al presedintelui rus Vladimir Putin.
Declaratia lui Dmitri Peskov a fost facuta dupa o reuniune a grupului tarilor BRIC (Brazilia, India, Rusia si China) in marja summit-ului G20 de la Los Cabos (Mexic).
Potrivit acestuia, cifra avansata a fost confirmata de insusi liderul rus. Referindu-se la cresterea capacitatii de finantare a FMI, Peskov a rezumat pozitia Rusiei cu privire la aceasta problema: cresterea volumului de lichiditati, alocate intr-o situatie de criza, elimina doar "simptomele bolii", dar nu rezolva nimic la nivel sistemic.
"Alocand fondurile respective, Rusia spera sa aiba posibilitatea sa influenteze modul in care acestea sunt cheltuite", a subliniat purtatorul de cuvant al presedintelui rus, mentionand ca liderii tarilor BRIC si-au exprimat ingrijorarea cu privire la situatia din zona euro, care ar putea afecta starea economiei globale.
Potrivit AFP, India a promis si ea o contributie egala cu cea a Rusiei, de zece miliarde de dolari, pentru a creste resursele FMI.
Statele membre BRIC, dupa cum subliniaza la randul sau portalul economic RBC, si-au exprimat disponibilitatea de a aloca fonduri suplimentare FMI, sub rezerva aplicarii unei reforme a sistemului de administratie al Fondului si cu conditia unei mentineri... mai mult
Marti, 19 Iunie 2012, ora 14:31
FMI a atras fonduri suplimentare de 320 miliarde de dolari de la statele membre
Fondul Monetar International (FMI) a anuntat miercuri ca a atras fonduri suplimentare de 320 miliarde de dolari in actuala campanie de consolidare a capacitatii de creditare.
Fondurile suplimentare includ o contributie de opt miliarde de dolari de la Polonia si "o suma substantiala" de la Elvetia.
Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a declarat ca a obtinut miercuri angajamente de 34 miliarde de dolari, inclusiv cele asumate de guvernul polonez si cel elvetian, transmite Reuters.
Lagarde spera sa atraga cel putin 400 miliarde de dolari de la oficialitatile prezente in aceasta saptamana la Washington la reuniuni patronate de G20, FMI si Banca Mondiala.
SUA a refuzat sa se angajeze cu fonduri suplimentare, considerand ca a contribuit suficient la efortul de combatere a crizei din zona euro prin asigurarea de lichiditate ampla in dolari pentru bancile europene. Totusi, Washingtonul a aratat miercuri ca sprijina procesul de refinantare a FMI.
Statele din Europa au anuntat deja ca vor suplimenta resursele FMI cu aproximativ 200 miliarde de dolari, iar Japonia a devenit marti prima tara non-europeana care a oferit o contributie suplimentara, de 60 miliarde de dolari.
Suedia a angajat 10 miliarde de dolari si a promis ca va suplimenta suma, ulterior, cu aproape 5 miliarde de dolari, iar Danemarca si Norvegia au promis 7 miliarde de dolari, respectiv 9,3 miliarde de dolari. mai mult
Joi, 19 Aprilie 2012, ora 11:45
Christine Lagarde spune ca FMI are nevoie de bani mai putini
Directorul general al Fondului Monetar International, Christine Lagarde, a declarat joi ca necesarul de suplimentare a resurselor financiare ale FMI este in prezent inferior celui de 500 de miliarde de dolari estimat in ianuarie.
"In prezent, marimea fondurilor suplimentare necesare ar putea sa nu fie atat de mare cat am estimat la inceputul acestui an", a afirmat Lagarde intr-un discurs sustinut la Washington.
Ea a spus ca acest fapt se datoreaza masurilor adoptate intre timp de institutiile europene, referindu-se la decizia de la sfarsitul lunii martie a ministrilor de Finante din zona euro de a majora capacitatea Fondului European de Stabilitate Financiara si a Mecanismului European de Stabilitate la 700 de miliarde de euro.
In urma cu trei luni, FMI estima ca resursele sale financiare trebuie majorate cu 500 de miliarde de dolari, dar nu a primit vreun angajament ferm in acest sens, cu exceptia a 150 de miliarde de euro (198 miliarde dolari) promise de zona euro in decembrie.
Statele Unite au anuntat in mai multe randuri ca nu intentioneaza sa isi suplimenteze contributia la FMI, iar tarile emergente nu au dat inca un raspuns.
Problema urmeaza sa fie discutata pe 20 aprilie la o reuniune de la Washington a ministrilor de Finante si a reprezentantilor bancilor centrale din G20 si apoi la reuniunea semestriala a FMI. mai mult
Joi, 12 Aprilie 2012, ora 20:17
Statele europene cer suplimentarea rapida a resurselor FMI
Ministrii europeni de Finante au cerut o decizie prompta in privinta suplimentarii resurselor FMI pentru combaterea crizei, dupa ce vineri au convenit sa creasca cu 200 de miliarde de euro fondul de urgenta al zonei euro destinat statelor cu probleme de finantare.
Dupa doua zile de discutii asupra masurilor anticriza, ministrii de Finante din cele 27 de state membre si guvernatorii de banci centrale au afirmat ca, in pofida semnelor de stabilitate si reducere a tensiunilor pe pietele financiare, nu trebuie sa apara o stare de relaxare, potrivit Wall Street Journal.
Ministrul danez al Economiei, Margrethe Vestager, care a gazduit reuniunea, a declarat ca este cruciala ajungerea la un acord pentru majorarea resurselor FMI.
"Este important sa ne asiguram ca FMI are resurse suficiente pentru a-si juca rolul sistemic in economia globala. Decizia (de a creste fondul de urgenta al zonei euro, n.r.) este foarte importanta. Speram la un acord la Washington", a spus Vestager.
Ministrii de Finante au hotarat suplimentarea capacitatii uniunii monetare de a imprumuta statele cu probleme de finantare
Ministrul suedez de Finante, Anders Borg, a cerut, de asemenea, un acord de suplimentare a resurselor FMI la intalnirea din aceasta luna a tarilor G20, FMI si Bancii Mondiale.
"Trebuie sa vedem o intarire a resurselor FMI. Vor exista multe dezbateri, dar trebuie sa existe o decizie la reuniunea anuala G20 si FMI. Inregistram o stabilizare a crizei, iar un mecanism de... mai mult
Duminica, 01 Aprilie 2012, ora 14:15
China analizeaza o implicare mai puternica in fondurile de urgenta ale zonei euro
China analizeaza majorarea participarii in fondurile de urgenta destinate rezolvarii crizei datoriilor din Europa, a declarat, joi, premierul chinez Wen Jiabao, intr-o conferinta de presa comuna cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei.
Wen nu a anuntat niciun angajament explicit in privinta Facilitatii Europene de Stabilitate Financiara (EFSF) sau a Mecanismului European de Stabilitate (ESM), care ar urma sa inlocuiasca primul fond la jumatatea anului.
China analizeaza inca modul in care poate oferi un sprijin suplimentar.
"China ia in calcul si cresterea participarii la solutia crizei din zona euro prin canalele EFSF si ESM", a spus Wen.
Mecanismului European de Stabilitate, un fond permanent cu resurse de 500 de miliarde de euro, urmeaza sa intre in vigoare in iulie si va inlocui EFSF, un fond temporar, folosit pentru a ajuta Irlanda, Portugalia, dar si pentru doua pachete de imprumuturi financiare destinate Greciei.
China, cu rezerve valutare de 3.200 de miliarde de dolari, este vazuta ca o potentiala sursa a fondurilor necesare pentru salvarea unor guverne din Europa
Oficialii de la Beijing au afirmat repetat ca sustin un euro stabil, iar potrivit majoritatii estimarilor, un sfert din rezervele valutare ale Chinei sunt investite in moneda europeana.
China a fost in mod constant reticenta in a face promisiuni clare pentru contributii la fondurile de salvare.
Merkel a declarat reporterilor ca liderii chinezi au subliniat, din nou, in discutii ca... mai mult
Joi, 02 Februarie 2012, ora 16:32
FMI vrea sa-si majoreze capacitatea de imprumut cu 1.000 miliarde de dolari
Fondul Monetar International (FMI) vrea sa-si majoreze capacitatea de imprumut cu 1.000 miliarde de dolari, pentru a proteja economia mondiala impitriva unei agravari a crizei din Europa, iar principalii contributori vizati sunt statele emergente, a declarat un oficial G20.
Institutia cu sediul la Washington incearca sa convinga China, Rusia, Brazilia, India, Japonia si tarile exportatoare de petrol sa fie principali contributori, potrivit oficialului, care a facut declaratiile sunb protectia anonimatului, intrucat discutiile dintre FMI si state sunt confidentiale, citat de Bloomberg.
Fondul vrea ca un acord sa fie incheiat la reuniunea din 25-26 februarie a ministrilor de Finante si sefilor de banci centrale in Mexico City.
Directorul FMI, Christine Lagarde, a declarat marti ca Fondul analizeaza posibilitati de a-si creste resursele, aflate in prezent la 385 miliarde de dolari.
In timp ce tarile din zona euro s-au angajat deja sa contribuie 150 de miliarde de euro (192 miliarde de dolari), Statele Unite au anuntat ca nu au planuri pentru noi imprumuturi bilaterale, iar liderii G20 nu s-au inteles anul trecut asupra acestui aspect.
Lagarde: Este nevoie de masuri colective urgente pentru limitarea crizei datoriilor
"Cea mai mare provocare este sa raspundem la criza intr-un mod adecvat si multi membri ai consiliului director au subliniat necesitatea si urgenta unor masuri colective pentru limitarea crizei datoriilor din zona euro si protejarea economiilor... mai mult
Miercuri, 18 Ianuarie 2012, ora 14:37
Norvegia ofera 7,1 miliarde de euro pentru fondurile FMI
Norvegia intentioneaza sa ofere 7,1 miliarde de euro pentru suplimentarea Fondului Monetar International, dar oferta sa e conditionata de un efort international mai sustinut.
Cabinetul primului ministru norvegian precizeaza ca fondurile imprumutate de Norvegia nu vor fi destinate unei anumite regiuni, ci pentru ansamblul tarilor membre FMI si pentru a ajuta la stabilizarea economiei mondiale, se mentioneaza intr-un comunicat de presa, citat de Lefigaro.fr.
Ministrii de Finante din zona euro au decis sa suplimenteze resursele FMI cu 150 de miliarde de euro pentru o pune capat crizei datoriilor, fiind sustinuti si de statele din afara Uniunii Europene. mai mult
Miercuri, 21 Decembrie 2011, ora 12:50
Salvarea UE prin FMI incepe sa paleasca. Ce tari fug de contributii
FMI ar putea rata "sansa" de a salva Europa, dupa ce Estonia, Cehia si Banca Centrala a Germaniei s-au declarat impotriva ideii de contributie financiara la suma de 200 de miliarde de euro, care ar trebui sa ajunga la tarile cu probleme prin Fondul Monetar International. Japonia, Canada si SUA transmit si ele semnale negative.
Reprezentantii Bancii Centrale a Germaniei sustin ca banca germana "nu poate fi utilizata pentru a furniza fonduri pe ascuns tarilor din zona euro, prin FMI", potrivit EU Observer.
Banca Centrala a Germaniei ar fi trebuit sa contribuie cu suma de 45 miliarde de dolari in fondurile FMI, potrivit lui Andreas Dombret, reprezentant al institutiei bancare germane.
Un purtator de cuvant al cancelarului german Angela Merkel a confirmat luni ca planul de salvare trebuie sa fie trimis in parlament, insa nu a specificat daca membrii parlamentului vor fi doar informati despre asta sau vor avea dreptul sa voteze. Merkel urmeaza sa vorbeasca miercuri in parlament, pe aceasta tema.
Tot mai multe tari abandoneaza planul
In intelegerea din 9 decembrie, liderii UE, mai putin premierul britanic, au ajuns la un consens "sa ia in considerare si sa confirme in 10 zile" suplimentarea fondurilor FMI cu 200 de miliarde de dolari. Banii ar trebui sa vina din imprumuturi bilaterale de la bancile natuionale europene "pentru a se asigura ca FMI are suficiente resurse sa se confrunte cu criza".
Presedintele ceh, Vaclav Klaus, a declarat ca tara lui nu ar trebui... mai mult
Miercuri, 14 Decembrie 2011, ora 07:50
G20 sprijina accordarea de fonduri suplimentare catre FMI
G20 s-a angajat sambata sa sprijine imprumuturile pentru statele emergente, afectate sever de criza financiara mondiala, dar oficialii inca discuta asupra sumelor necesare, surselor de finantare si modului in care vor fi acordate fondurile, relateaza Reuters.
Cea mai presanta problema este gasirea de noi resurse pentru Fondul Monetar International (FMI).
FMI a anuntat ca are nevoie de inca 250 miliarde dolari pentru dublarea fondurilor de ajutorare a statelor care au nevoie imediata de imprumuturi de urgenta. Principalii sai actionari - Europa, Statele Unite si Japonia - au dat semnale ca ar putea contribui la cresterea resurselor FMI.
Dar chestiunea colectarii de fonduri din partea celor mai importanti membri ai FMI este asociata cu problema cresterii influentei economiilor emergente in afacerile institutiei.
Mai mult, unele state din Asia, speriate de conditiile dure impuse de FMI pentru finantari in perioada crizei asiatice din 1997-1998, prefera sa faca apel la Banca Asiatica de Dezvoltare, al carei capital ar urma sa fie triplat, au promis ministrii G20.
Totusi, FMI ramane cel mai mare creditor la nivel mondial. "Estimez ca avem nevoie sa ne dublam resursele", a declarat sambata directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn.
Japonia a promis deja ca va acorda 100 miliarde dolari, iar Statele Unite si Uniunea Europena au dat semnale ca ar putea contribui fiectare cu pana la 100 miliarde dolari.
Totusi, aceste mari economii mondiale spera ca si statele cu reserve valutare... mai mult
Luni, 16 Martie 2009, ora 09:43
Top stiri din Economie
Top stiri
Termeni si conditii|Confidentialitate|Cookie
