Economia mondiala a trecut de la avant la "o incetinire sincronizata", din cauza escaladarii tensiunilor comerciale globale, a Brexitului si a incertitudinilor geopolitice, a declarat marti noul director general al Fondului Monetar International, Kristalina Georgieva, in primul sau discurs, transmit Reuters si DPA.
"In 2019, ne asteptam la o crestere mai lenta in aproape 90% din economiile lumii. Economia globala este acum intr-o incetinire sincronizata. Aceasta franare extinsa inseamna ca anul acesta cresterea economica va inregistra cel mai slab ritm de la inceputul deceniului", a avertizat Kristalina Georgieva.
Aceasta a prezentat un studiu FMI in care se arata ca efectul cumulativ al conflictelor comerciale ar putea insemna o reducere de 700 de miliarde de dolari a PIB-ului global pana in 2020, sau aproximativ 0,8%. Pierderile vin ca urmare a scaderii increderii oamenilor de afaceri si a reactiilor negative ale pietelor, a explicat seful FMI.
Ea a cerut statelor sa lucreze impreuna pentru a revizui reglementarile globale privind comertul, pentru a le face mai sustenabile.
Din cauza tensiunilor comerciale "activitatea industriala pe plan global si investitiile s-au redus substantial", ceea ce va avea efect si asupra sectorului serviciilor. Toate statele au de pierdut in cazul unui razboi comercial. Pana acum, repercursiunile au inclus intreruperea lanturilor de aprovizionare si cresterea diviziunilor digitale, a explicat oficialul FMI.
In ceea ce poate fi... mai mult
Miercuri, 09 Octombrie 2019, ora 08:32
Combaterea coruptiei ar putea genera venituri suplimentare din taxe in valoare de 1.000 de miliarde de dolari anual la nivel global, sau 1,25% din PIB-ul mondial, arata un studiu publicat de Fondul Monetar International (FMI).
Pe langa majorarea veniturilor guvernamentale, combaterea coruptiei ar contribui de asemenea la reducerea risipei si are o contributie chiar si la imbunatatirea performantelor scolare in cazul elevilor de la scolile de stat. De asemenea, imbunatateste increderea in guvern in randul opiniei publice.
"Mai putina coruptie inseamna mai putine venituri pierdute si mai putina risipa pe partea de cheltuieli, o calitate mai mare a invatamantului public si a infrastructurii", se arata in raportul publicat joi de FMI. Acest raport nu include un clasament al celor mai corupte tari dar descrie coruptia ca o problema globala.
"In randul economiilor avansate, o tara din primul sfert in termeni de control al coruptiei colecteaza, in medie, venituri mai mari cu 4,5% din PIB, decat o tara din ultimul sfert. Decalajul in termeni de colectare a veniturilor este de 2,75% din PIB in randul economiilor emergente si de 4% din PIB in randul economiilor cu venituri reduse", sustine raportul FMI.
Studiile anterioare au aratat ca industriile extractive, precum mineritul sau forajele petroliere, sunt o zona propice pentru coruptie, la fel ca si procedurile de achizitii si administrarea companiilor de stat. Raportul FMI se concentreaza pe transparenta si supervizare... mai mult
Vineri, 05 Aprilie 2019, ora 11:54
Fondul Monetar International (FMI) l-a numit pe sud-coreeanul Jaewoo Lee (foto) in functia de sef al misiunii FMI pentru Romania si Bulgaria.
"Sunt foarte incantat sa anunt ca Jaewoo Lee a fost desemnat noul sef al misiunii FMI pentru Romania si Bulgaria, din 7 decembrie 2017. Dl. Lee il inlocuieste pe dl. Reza Baqir, care va primi un nou post conform politicilor interne ale organizatiei financiare internationale", a afirmat Alejandro Hajdenberg, reprezentantul FMI pentru Romania si Bulgaria.
Inainte de numirea sa, Jaewoo Lee a fost seful misiunii FMI in Sri Lanka, care este inclusa din 2016 intr-un program al organizatiei financiare internationale.
Anterior, acesta a ocupat, in cadrul FMI, postul de adjunct al sefului diviziei de studii pentru regiunile Asia si Pacific si a lucrat la divizia macroeconomie din cadrul Departamentului de cercetare.
Jaewoo Lee a lucrat in cateva economii avansate si emergente si a participat sau a condus cateva proiecte, inclusiv evaluarea cursului valutar, evolutia economica si politica de la criza financiara globala si efectele globale ale reechilibrarii Chinei.
In afara FMI, el a lucrat ca profesor de economie la Universitatea California Irvine si economist sef pentru Coreea de Sud al Bank of America Merrill Lynch.
Cercetarile sale au fost publicate in cateva reviste, inclusiv American Economic Review si Review of Economics and Statistics. Are un doctorat la Massachusetts Institute of Technology si un master in economie... mai mult
Marti, 28 Noiembrie 2017, ora 20:48
Este foarte important ca toate masurile fiscale sa aiba in spate un studiu minutios de impact, iar scopul lor ar trebui sa fie reducerea graduala a deficitelor bugetare, a declarat Alejandro Hajdenberg, reprezentantul FMI pentru Romania si Bulgaria.
"Politica fiscala trebuie sa aiba ca scop reducerea graduala a deficitului bugetar. Este nevoie de masuri de consolidare pentru a reduce deficitul pana la tinta pe termen mediu de 1,5% din PIB.
La fel de important, politica fiscala trebuie sa se bazeze pe masuri de mare calitate. Consideram ca este foarte important ca toate masurile sa fie subiectul unui studiu minutios de impact si sa evite volatilitatea inutila pentru gospodarii si firme", a precizat Hajdenberg.
Misiunea FMI a realizat evaluarea anuala a economiei romanesti in luna martie a acestui an, la Bucuresti, in baza Articolului IV din statutul institutiei financiare internationale. Pe baza informatiilor disponibile la momentul discutiilor, a fost elaborat un raport al staff-ului FMI la data de 4 mai 2017, raport care a fost analizat de boardul executiv al FMI la data de 22 mai.
Guvernul a aprobat, miercuri, prin modificarea Codului Fiscal, o serie de masuri privind impozitul pentru IMM-uri, impozitul pe venit si contributiile sociale.
Citeste si Comisia Europeana anunta scumpiri si deficit bugetar mare in 2018, dar revizuieste pozitiv cresterea economica a Romaniei ...citeste mai departe despre "Mesajul FMI pentru Guvern: Toate masurile fiscale ar... mai mult
Vineri, 10 Noiembrie 2017, ora 18:00
Directorul FMI, Christine Lagarde, a iesit la rampa pentru a indemna guvernele sa aloce mai multe fonduri pentru educatie, investitii si sectorul de cercetare-dezvoltare, in opinia sa productivitatea scazuta din prezent ducand la o scadere a standardelor de viata in intreaga lume.
Lagarde se arata deranjata de faptul ca liderii politici se multumesc sa astepte ca noua revolutie tehnologica sa genereze o crestere a productivitatii in diverse sectoare si sa aduca nivelul de trai al populatiei la standardele intalnite inainte de criza financiara din 2008, anunta The Guardian.
Directorul Fondului spune ca productivitatea scazuta este un fenomen care poate fi regasit in rapoartele intocmite in ultimii 5 ani, iar analizele recente ale expertilor din institutie sugereaza ca, daca guvernele ar fi pastrat nivelul de finantare intalnit inainte de criza financiara, cresterea economica la nivelul tarilor dezvoltate ar fi fost cu 5 procente mai mare.
"Ar fi ca si cum am adauga inca o Japonie la economia globala. Inca un deceniu de crestere anemica a productivitatii va submina serios sansele de crestere a standardului de viata la nivel global", a punctat Lagarde intr-un discurs tinut in fata membrilor American Enterprise Institute.
Discursul tinut de directorul executiv al Fondului Monetar International vine pe fondul publicarii unui nou studiu al analistilor institutiei privind cauzele care tin productivitatea la un nivel redus de crestere.
Acestia au sesizat trei... mai mult
Marti, 04 Aprilie 2017, ora 17:57
Cel mai nou raport al economistilor Fondului Monetar International da vina pe unele politici neoliberale pentru cresterea inegalitatii sociale si neindeplinirea asteptarilor populatiei.
Insa, chiar si opiniile specialistilor FMI sunt confuze atunci cand sunt nevoiti sa puna in balanta avantajele neoliberalismului cu dezavantajele sale, remarca portalul CNBC.
Poveste incalcita
Neoliberalismul s-a impus ca o politica acceptata de majoritatea statelor occidentale inca de la inceputul anilor '80.
Doctrina are cateva puncte esentiale care stipuleaza trecerea controlului factorilor economici din sectorul public in cel privat, deschiderea pietelor si limitarea abilitatii guvernelor de rula deficitul fiscal si a se supraindatora.
Lucrarea este semnata de Jonathan Ostry, director adjunct al departamentului de cercetare din FMI, Prakash Loungani, sef de divizie in acelasi department si economistul Davide Furceri,
Cei trei lauda politica neoliberala pentru mai multe efecte pozitive, dar arata ca aceasta a inregistrat doua esecuri majore. Acestea se refera la circulatia transfrontaliera a capitalului si la austeritate.
"Sunt multe de aplaudat in agenda politicilor neoliberale. Expansiunea comertului global, de exemplu, a scos milioane de oameni dintr-o saracie crunta.
Investitiile straine directe au adus in economiile in curs de dezvoltare si tehnologii noi, dar si know-how-ul necesar, iar privatizarea companiilor de stat a dus la crearea unor provizioane... mai mult
Miercuri, 01 Iunie 2016, ora 14:01
Calculele economistilor Fondului Monetar International demonstreaza ca, la nivel global, coruptia din sistemul public sifoneaza intre 1.500 si 2.000 de miliarde dolari in fiecare an.
Costurile sunt mult mai mari insa, daca este sa luam in calcul diminuarea cresterii economice, deficitul fiscal si cresterea gradului de saracie, arata cel mai nou studiu al FMI, citat de IB Times.
Analiza economistilor institutiei internationale arata ca limitarea nivelului coruptiei este esentiala pentru atingerea stabilitatii macroeconomice la nivel global.
O strategie de eradicare a coruptiei implica asigurarea transparentei decizionale, un cadru legal clar si o amenintare cat mai clara din partea sistemelor juridice pentru corupti.
"Daca efectele directe ale coruptiei sunt binecunoscute, cele indirecte se arata a fi mult mai substantiale si mai debilitante. Coruptia are si un puternic efect coroziv asupra societatii prin subminarea increderii in autoritatile statale si erodarea standardelor morale ale populatiei", arata directorul executiv al Fondului, Christine Lagarde. mai mult
Joi, 12 Mai 2016, ora 11:20
Fondul Monetar International a decis, marti, numirea romancei Delia Velculescu la conducerea Misiunii tehnice a institutiei financiare in Grecia, informeaza presa greaca.
Delia Velculescu o inlocuieste pe Rishi Goyal, care a fost pana acum seful Misiunii FMI la Atena.
Potrivit cotidianului Kathimerini, citat de site-ul GreekReporter, Delia Velculescu va avea sarcina de a evalua situatia financiara a Greciei.
Delia Velculescu are experienta in privinta situatiei economice a Greciei. In anul 2009, ea a fost coautoarea unui studiu despre situatia financiara a Greciei.
Grecia cauta "noi oportunitati". Sustine un plan al lui Putin
Delia Velculescu a fost si reprezentantul FMI in negocierile pentru planul de asistenta financiara ...citeste mai departe despre "O romanca a preluat conducerea Misiunii FMI in Grecia - presa" pe Ziare.com mai mult
Marti, 21 Iulie 2015, ora 22:01
Cel mai recent studiu al expertilor FMI arata ca fenomenul de stagnare economica este cauzat in parte de nivelul scazut al veniturilor minime si medii la nivel global.
Prapastia din ce in ce mai adanca dintre bogatii lumii si saraci este o piedica in calea cresterii economice, sustin reprezentantii Fondului.
Raportul intocmit de cinci economisti ai FMI respinge din start teoria beneficiilor rezultate din acumularea veniturilor in mainile unei minoritati. In schimb, expertii Fondului recomanda guvernelor sa creasca veniturile pentru 20% din populatia cea mai saraca a fiecarei tari, relateaza ziarul The Guardian.
Factori de inegalitate
Studiul celor cinci economisti ai Fondului Monetar International acopera economiile avansate, emergente si in curs de dezvoltare.
In raport se arata ca progresul tehnologic, slaba reprezentare sindicala, globalizarea si fiscalitatea au favorizat clasa bogatilor crescand gradul de inegalitate sociala pana la nivelul de "cea mai mare provocarea a timpurilor noastre".
Raportul FMI demonstreaza ca modul de distribuire a veniturilor in cadrul unei societati poate afecta evolutia economica a acesteia.
"In cazul in care veniturile repartizate celor 20% din exponentii de top ai ierarhiei sociale cresc, se inregistreaza o descrestere pe termen mediu a PIB-ului, ceea ce sugereaza ca beneficiile nu se distribuie gradual in societate.
Prin contrast, o crestere a veniturilor pentru 20% din cei aflati la baza societatii este asociata... mai mult
Marti, 16 Iunie 2015, ora 11:08
1