Uniunea Europeana (UE) urmeaza sa aloce 100 de milioane de euro in vederea cumpararii si distribuirii unor teste rapide (antigenice), in vederea opririi unei noi intensificari a COVID-19, a anuntat miercuri presedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, care catalogat situatia drept "foarte grava", relateaza AFP.
Mobilizam, in prezent, 100 de milioane de euro (...) in vederea achizitionarii unor teste rapide, pe care le vom distribui statelor membre (UE). Si lansam o procedura comuna de achizitie publica pentru a obtine si mai multe", a declarat von der Leyen intr-o alocutiune de presa.
Testele antigenice - mai putin performante decat testele PCR - nu necesita analize de laborator, iar rezultatul poate fi cunoscut in zece pana la 30 de minute.
Aceste teste rapide "pot juca un rol important, insa noi propunem o abordare la scara UE in domeniul aprobarii si utilizarii. Abia in acel moment va exista o recunoastere reciproca a testelor si rezultatelor testelor", a insistat von der Leyen.
Presedintele Consiliului European Charles Michel a pledat marti in favoarea unei coordonari a omologarii testelor rapide si garantarii producerii lor "la scara europeana, pentru ca ele sa fie disponibile peste tot".
Cu o zi inaintea unui summit prin videoconferinta a sefilor de stat si de guverne, Ursula von der Leyen a reclamat din nou o mai buna impartasire a datelor sanitare intre statele membre prin intermediu platformei de date a Centrului European al Prevenirii si... mai mult
Miercuri, 28 Octombrie 2020, ora 18:08
Membrii Comisiei Europene se pregatesc sa anunte, miercuri, impunerea unei cote de sustinere pentru imigrantii ajunsi pe tarmurile Europei. Propunerea are sustinerea Germaniei, dar risca sa largeasca si mai mult prapastia creata intre Uniunea Europeana si Marea Britanie.
Masura este vazuta ca una din modalitatile de a gestiona criza migratiei de persoane din Africa si Orientul Mijlociu catre statele din Uniunea Europeana, arata ziarul The Guardian.
Impartiti pe fiecare stat
Cota de sustinere vizeaza gazduirea refugiatilor direct in tarile UE, repartizarea urmand sa ia in calcul suprafata, populatia si situatia economica a statelor gazda, inclusiv venitul mediu/cap de locuitor si rata somajului.
Pana in prezent, Germania si Suedia au acordat azil pentru aproape o jumatate din imigrantii sositi in Europa in ultimii ani.
Pentru anul in curs, estimarile oficialilor de la Berlin arata ca numarul refugiatilor care vor solicita azil in Germania poate ajunge la 400.000, aproximativ doua treimi din totalul celor intrati anul trecut in UE.
Pana la sfarsitul anului, oficialii de la Bruxelles spera sa aiba la indemana legislatia care ii va permite sa relocheze automat emigrantii din Europa in cazul unui val masiv de refugiati intrat pe teritoriul european.
Pentru acest lucru, Comisia Europeana intentioneaza sa activeze mecanismul de urgenta in cursul acestei luni, solicitand celor 28 de state sa isi imparta in mod egal numarul de "persoane aflate in evidenta... mai mult
Luni, 11 Mai 2015, ora 14:35
1Nicio tara membra NATO nu doreste un nou razboi rece, a declarat secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, intr-un articol publicat pe site-ul publicatiei britanice The Telegraph.
"Niciun membru al NATO nu vrea revenirea la epoca razboiului rece, dar vedem incercari ale Kremlinului de a da inapoi timpul si de a imparti din nou Europa in zone de influenta", scrie Rasmussen, citat de agentia de presa RIA Novosti.
In acelasi timp, secretarul general al NATO subliniaza ca organizatia a fost nevoita sa reactioneze la demersurile intreprinse de autoritatile ruse fata de Ucraina.
"Gratie aliatilor nostri de pe ambele maluri ale Atlanticului, noi am crescut de peste doua ori numarul de avioane de vanatoare pentru misiunea de patrulare a spatiului aerian al tarilor baltice. Avioanele noastre radar AWACS patruleaza deasupra Poloniei si a Romaniei. Aliatii si-au consolidat, intre altele, prezenta in Marea Neagra", adauga Rasmussen.
Reprezentantul permanent al Rusiei la NATO, Aleksandr Grusko, acuzase anterior NATO ca incearca sa convinga comunitatea internationala de 'intentii agresive' din partea Moscovei pentru a resuscita razboiul rece.
Potrivit RIA Novosti, Ministerul rus de Externe a evocat in repetate randuri responsabilitatea politicienilor occidentali, inclusiv din SUA si tari NATO, care au instigat radicalii ucraineni la schimbarea prin forta a regimului de la Kiev, ceea ce a dus la escaladarea crizei in Ucraina.
In timpul... mai mult
Luni, 07 Aprilie 2014, ora 11:59
Ministerul afacerilor europene (MAEur) a precizat vineri ca legislatia comunitara in vigoare nu prevede posibilitatea realocarii fondurilor structurale si de coeziune intre statele membre, in replica la un comentariu al Deutsche Welle, care sustine ca Romania risca sa piarda fonduri in favoarea Greciei.
Fondurile pierdute de un stat membru prin dezangajare (conform regulii n+2/n+3) se reintorc la bugetul Uniunii Europene si apoi se scad din contributia viitoare a statelor membre, precizeaza MAEur.
Romania nu a pierdut pana in prezent niciun euro prin dezangajari automate din totalul fondurilor structurale si de coeziune de 19,2 miliarde de euro alocate pentru obiectivul "Convergenta" in perioada 2007 - 2013. Guvernul Romaniei actioneaza pentru a preveni dezangajarile de fonduri la sfarsitul anului 2012 si pe viitor.
Pentru a asigura un grad cat mai inalt de absorbtie a instrumentelor structurale, Romania a realocat deja fonduri in cadrul Programului Operational Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) pentru proiecte destinate insertiei si mentinerii pe piata muncii a tinerilor.
Totodata, Romania intentioneaza sa efectueze o realocare intre diferite programe operationale, punand accentul pe finantarea de proiecte care sa asigure crestere economica si sporirea gradului de ocupare a fortei de munca.
La data de 18 mai 2012, rata proiectelor aprobate pentru ansamblul celor sapte programe operationale din Romania a fost de 82,1 %, iar rata de contractare de 73,5 %.... mai mult
Vineri, 25 Mai 2012, ora 18:14
Fondul Monetar International (FMI) a anuntat miercuri ca a atras fonduri suplimentare de 320 miliarde de dolari in actuala campanie de consolidare a capacitatii de creditare.
Fondurile suplimentare includ o contributie de opt miliarde de dolari de la Polonia si "o suma substantiala" de la Elvetia.
Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a declarat ca a obtinut miercuri angajamente de 34 miliarde de dolari, inclusiv cele asumate de guvernul polonez si cel elvetian, transmite Reuters.
Lagarde spera sa atraga cel putin 400 miliarde de dolari de la oficialitatile prezente in aceasta saptamana la Washington la reuniuni patronate de G20, FMI si Banca Mondiala.
SUA a refuzat sa se angajeze cu fonduri suplimentare, considerand ca a contribuit suficient la efortul de combatere a crizei din zona euro prin asigurarea de lichiditate ampla in dolari pentru bancile europene. Totusi, Washingtonul a aratat miercuri ca sprijina procesul de refinantare a FMI.
Statele din Europa au anuntat deja ca vor suplimenta resursele FMI cu aproximativ 200 miliarde de dolari, iar Japonia a devenit marti prima tara non-europeana care a oferit o contributie suplimentara, de 60 miliarde de dolari.
Suedia a angajat 10 miliarde de dolari si a promis ca va suplimenta suma, ulterior, cu aproape 5 miliarde de dolari, iar Danemarca si Norvegia au promis 7 miliarde de dolari, respectiv 9,3 miliarde de dolari. mai mult
Joi, 19 Aprilie 2012, ora 11:45
Germania se gandeste la posibilitatea infiintarii unui "consiliu de stabilitate" al zonei euro, care sa poata amenda statele cu cheltuieli prea ridicate, informeaza Mediafax.
Vicecancelarul Philipp Roesler, care ocupa si pozitia de ministru al Economiei, a declarat ca tarile din zona euro trebuie supuse si unor teste de competitivitate, care sa examineze flexibilitatea pietelor muncii si alti factori.
"Ne trebuie un nou pact pentru euro", a spus Roesler.
Scopul este de a asigura stabilitatea zonei euro, a adaugat el. Oficialul german va prezenta propunerile omologilor din Uniunea Europeana la urmatoarea reuniune.
Ideile vicecancelarului german includ si introducerea in statele din zona euro a unei limite pentru indatorare, bazata pe modelul german.
Roesler, lider al Partidului Democratii Liberi aflat in coalitia guvernamentala, a facut aceste declaratii dupa ce s-a consultat cu Angela Merkel, cancelarul executivului german, a declarat o sursa apropiata situatiei.
Berlinul a insistat de la declansarea crizei datoriilor ca cele 17 state membre ale uniunii monetare pot sa se bazeze pe sprijin atata timp cat sunt dispuse sa deruleze reforme pentru cresterea competititvitatii si reducerea deficitelor.
mai mult
Marti, 09 August 2011, ora 23:28
Autoritatile Uniunii Europene vor monitoriza costurile fortei de munca din fiecare stat mebru pentru a ajuta economiile nationale sa fie competitive, a declarat comisarul european pentru economie si afaceri monetare, Olli Rehn, citat de Handelsblatt, preluat de Mediafax."In viitor vom verifica regulat evolutia costurilor fortei de munca din fiecare stat membru. Acesta va fi un element cheie al politicii economice a UE", a declarat Rehn intr-un interviu publicat in editia de luni a cotidianului german de afaceri Handelsblatt.
Un document oficial al UE pregatit pentru summit-ul liderilor europeni din 11 martie, menit sa abordeze criza datoriilor de stat, arata ca evolutia costului fortei de munca si a productivitatii ar trebui sa stea la baza evaluarii progresului catre cresterea competivititatii economice.
Costurile fortei de munca ar trebui monitorizate si comparate intre statele membre, dar si cu indicatorii principalilor parteneri comerciali ai UE, potrivit documentului semnat de consilierii presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si ai presedintelui Consiului European, Herman van Rompuy.
Rehn a confirmat ca politica salariala va juca un rol cheie in pactul de competivititate al zonei euro, deoarece ponderarea costurilor fortei de munca in functie de productivitate este de importanta capitala.
"Cel mai bine ar fi sa permitem, in interiorul cadrului larg al scalelor salariale colective, acorduri salariale descentralizate modelate dupa evolutia... mai mult
Luni, 07 Martie 2011, ora 16:43
Comisia Europeana a decis miercuri angajarea unor actiuni legale impotriva tuturor celor 27 de state membre pentru nerespectarea obligatiilor pe care le au in virtutea legislatiei comunitare, executivul european dand 317 decizii referitoare la infringement, informeaza NewsIn.Deciziile se refera la diverse sectoare. Scopul lor este de a asigura aplicarea adecvata a legislatiei UE in beneficiul cetatenilor si al mediului de afaceri, precizeaza CE.
Dintre cele 317 decizii emise miercuri de Executivul european, 21 sunt plangeri impotriva statelor membre la Curtea Europeana de Justitie, ceea ce inseamna ca aceste state au atins ultima etapa a procedurii de infringement.
Alte doua decizii se refera la nerespectarea unor precedente decizii ale Curtii care prevedeau sanctiuni financiare.
Conform procedurii, inainte de a face plangere impotriva unui stat la Curtea Europeana de Justitie, Comisia cere mai intai informatii de la respectivul stat si apoi, daca este necesar, ii cere oficial sa se conformeze legislatiei UE.
Aproape 95% dintre cazurile de infringement se rezolva inainte de ajunge in fata Curtii.
Statele in cazul carora Comisia Europeana a decis miercuri sa sesizeze Curtea Europeana de Justitie sunt Portugalia (doua dosare, pe chestiuni de neplata a contributiei sale la bugetul european, precum si un dosar referitor la legislatia cailor ferate), Estonia (are doua dosare, pe chestiuni de mediu), Polonia (trei dosare, pe mediu), Cipru (mediu), Italia (mediu), Belgia... mai mult
Miercuri, 24 Noiembrie 2010, ora 17:41
Romania are un deficit de implementare a directivelor europene privind piata interna de 0,3%, fiind printre statele cu cele mai putine directive ramase neaplicate, se arata intr-un raport CE, potrivit caruia Romania este vizata de 21 de proceduri de infringement.Romania inregistreaza una dintre cele mai bune rate de transpunere a directivelor europene privind piata interna in legislatia nationala, respectiv 0,3% deficit de transpunere fata de 1%, limita stabilita la nivel european, precizeaza Mediafax.
Practic, in afara de Lituania si Malta, care au doar 3 directive neimplementate, Romania, alaturi de Danemarca si Bulgaria inregistreaza cel mai bun scor, avand 4 norme europene neimplementate.
Potrivit tabelului publicat luni de Comisia Europeana, doua dintre aceste norme sunt referitoare la vehiculele motorizate, una la mediu si una privind serviciile financiare.
In total, 16 state membre si-au depasit sau egalat cele mai bune rezultate anterioare in ceea ce priveste transpunerea directivelor europene: Belgia, Cehia, Estonia, Spania, Franta, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Portugalia, Romania, Slovacia, Finlanda si Marea Britanie.
Statele membre care nu au realizat obiectivul de 1% sunt: Austria, Portugalia, Republica Ceha, Polonia, Italia, Luxemburg si Grecia.
Totusi, si aceste state membre, cu exceptia Austriei, au reusit sa-si reduca semnificativ restantele.
Pe de alta parte, Romania ocupa locul al cincilea in totalul celor 27 de state membre cu... mai mult
Marti, 02 Martie 2010, ora 09:23