3 decembrie este data la care ochii investitorilor sunt atintiti asupra Bancii Centrale Europene, institutia putand anunta o serie de noi stimuli injectati in economia zonei euro.
Presedintele BCE, Mario Draghi, este asteptat sa recurga la masuri complementare in politica monetara curenta, dupa ce Eurostat a facut publice datele privind inflatia din zona euro pe luna noiembrie, cifrele situandu-se sub nivelul asteptat de oficiali, relateaza International Business Times.
Cai diferite
O extindere a programului de relaxare cantitativa ar evidentia diferentele existente intre politica monetara a BCE fata de situatia din Statele Unite, unde Rezerva Federala este asteptata sa recurga curand la o crestere a dobanzii de referinta.
In ultimele saptamani, aceasta abordare diferita, dublata de comentariile usor nesigure ale lui Mario Draghi, a dus la o scadere semnificativa a monedei europene, pana la minimul ultimelor 7 luni, de 1,0566 USD/euro.
"Nu se intrevede un consens in piata pe ceea ce Mario Draghi ar trebui sa anunte in acest moment", remarca Carsten Brzeski, economist sef al ING.
BCE are la dispozitie doua cai prin care poate injecta capital in economia din zona euro.
Poate recurge la extinderea programului de reaxare cantitativa de 1 100 miliarde euro, programat sa se deruleze pana in septembrie anul viitor, ori poate sa reduca dobanda la depozitele bancare, situata in prezent la -0,2%.
Un euro mai slab
Previziunile mai multor analisti pornesc de... mai mult
Joi, 03 Decembrie 2015, ora 10:54
Replica ministrului de Finante german, Wolfgang Schaeuble, prin care le sugera grecilor un abandon voit pentru 5-10 ani din zona euro a starnit turbulente politice in luna iulie si continua sa faca valuri.
Plecand de la aceasta idee, economistul sef al bancii Allianz, Michael Heise, diseca firul in patru, intr-un editorial Project Syndicate, pentru a contura un tablou al zonei euro in care Germania si alte cateva tari nordice ar lipsi din cadrul uniunii monetare.
Idee dubioasa
Ideea nu este tocmai originala, fiind promovata de o parte din sustinatorii Greciei la mai putin de o zi dupa ce Schaeuble a scos pe gura porumbelul.
Desi a primit cateva aplauze discrete, implementarea acestei idei ar fi "lipsita de viziune, nepractica si dubioasa din punct de vedere economic", spune bancherul.
In primul rand, s-ar dovedi extraordinar de greu sa extragi cea mai mare economie a Europei din cadrul tarilor care au adoptat moneda unica.
O discutie serioasa pe aceasta tema ar crea imediat panica in pietele financiare, date fiind incertitudinile care planeaza asupra unui astfel de proces.
Insa, dincolo de aceste inconveniente, apar alte elemente perturbatoatre de ordin economic. In primul rand, adeptii acestei idei dau prea mare credit teoriei conform careia o moneda mai slaba are puterea de a alimenta cresterea economica.
Ei sustin ca odata cu iesirea Germaniei din zona euro, moneda unica s-ar deprecia ceea ce ar duce la cresterea economica rapida a economiilor... mai mult
Miercuri, 09 Septembrie 2015, ora 16:46
Grupul de consilieri economici independenti de pe langa guvernul german sustin ca Europa ar putea sa evite crize de genul celei petrecute in Grecia prin simpla creare a unui mecanism suveran de insolventa care sa poata fi accesat de statele din zona euro.
Aceasta ar putea reprezenta ultima solutie in cazul tarilor cu o datorie nesustenabila, practic dandu-se liber la declararea falimentului in interiorul uniunii monetare, arata revista International Business Times.
Fara imprumuturi eterne
Un raport publicat de cei cinci consilieri economici independenti din cadrul cabinetului Merkel ararata ca recenta criza a datoriilor din Grecia a subliniat faptul ca zona euro are nevoie urgenta de un astfel de instrument care sa permita statelor membre sa declare falimentul.
In ciuda aparentelor, o astfel de masura ar stabiliza uniunea monetara europeana, facand credibila si clauza de neacordare a altor ajutoare financiare pentru statele membre aflate in dificultate.
"Pentru a asigura coeziunea zonei euro trebuie sa recunoastem ca alegatorii din tarile creditoare nu sunt dispusi sa finanteze permanent cei mai mari datornici din Uniune", au explicat economistii germani.
Solutie finala
Reluarea discutiilor pentru un al treilea program de asistenta financiara acordat Greciei a generat o multime de indoieli, mai ales in randul populatiei germane.
In acest moment, datoria Greciei risca sa ajunga la 200% din PIB-ul tarii, iar expertii avertizeaza ca riscul unui... mai mult
Miercuri, 29 Iulie 2015, ora 10:34
Pericolul unei noi crize economice globale este inca prezent, chiar daca o revigorare a economiilor britanice si americane au inseninat in acest an peisajul economic. Zona asiatica este insa cutremurata de lipsa de performanta economica a Japoniei, dar si de socurile resimtite recent in China. Pe harta economica a lumii un alt semnal de alarma straluceste insistent de ceva vreme: cel din zona euro.
Cu economia Germaniei reducand drastic ritmul de crestere economica, zona euro este aproape de punctul de a se scufunda intr-un al treilea val al recesiunii economice din ultimii sase ani. Situatia in cele 19 state componente ale zonei difera ca de la cer la pamant.
Francezii si italienii au mimat de zor reforma institutionala, cheltuind in zadar fondurile alocate pentru restructurarea sistemului socio-economic din cele doua tari, in timp ce Germania pare sa fi dus austeritatea la cote maxime. Opt state europene au pierdut controlul preturilor, in timp ce indicele inflatiei din zona a coborat la limita de 0,3%. Un ritm care ameninta ca in 2015, zona responsabila de a cincea parte din productia globala sa se indrepte spre stagnare economica si deflatie, observa reporterii revistei The Economist.
Context nefavorabil
Pentru optimisti, varianta intrevazuta in acest moment ar fi ca Europa sa urmeze traiectoria inregistrata de economia Japoniei in urma cu un deceniu si jumatate, cand deflatia fost resimtita ca un inconvenient, dar nu a capatat aspecte apocaliptice. Din... mai mult
Luni, 27 Octombrie 2014, ora 08:17
Ministrii finantelor din tarile zonei euro au inceput luni discutii despre metodele de a reduce fiscalitatea care apasa asupra muncii, unul dintre mijloacele preconizate de Comisia Europeana pentru a relansa cresterea economica si a majora numarul locurilor de munca, relateaza AFP.
'Am avut o prima discutie despre modul de a reduce fiscalitatea care exercita presiuni asupra muncii', a indicat la terminarea unei reuniuni a Eurogrupului presedintele sau, Jeroen Dijsselbloem.
Comisia Europeana a publicat in iunie recomandari specifice fiecarei tari in materie de reforme economice si sociale. Aceste recomandari identifica 11 tari din zona euro in care presiunea fiscala asupra salariilor este foarte ridicata, intre care Franta, Germania, Italia, Spania si Belgia.
Presiunea fiscala asupra muncii in zona euro este una dintre cele mai ridicate
Presiunea fiscala asupra muncii in tarile membre zonei euro 'este una dintre cele mai ridicate in lume', aminteste comunicatul publicat in finalul reuniunii de luni.
'Dezbaterea are ca obiect maniera de a diminua diferenta intre costul salarial al unui lucrator si salariul net pe care il primeste', a explicat Dijsselbloem.
Trei tari - Spania, Italia si Olanda - au prezentat luni initiativele pe care le-au luat in acest sens. Discutiile vor continua in septembrie pentru a identifica principii commune, chiar daca va trebui 'sa se tina cont de circumstante nationale specifice', a subliniat Dijsselbloem.
Unele tari nu... mai mult
Marti, 08 Iulie 2014, ora 08:55
Economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei( BNR), Valentin Lazea, apreciaza ca Romania are nevoie de cel putin 9-10 ani pentru a ajunge la un nivel al PIB-ului /locuitor ajustat la paritatea puterii de cumparare de 60% din media UE, fara de care este putin probabil sa fie primita in zona euro.
"La sfarsitul anului trecut, PIB/ locuitor in Romania ajustat la paritatea puterii de cumparare era de 50% din media UE.Tarile cele mai sarace care au fost primite pana in prezent in zona euro au fost Estonia, in 2011, cu un PIB-locuitor ajustat de 66% din media UE si Letonia in 2014, cu un PIB/ locuitor ajustat de 60% din media UE. Este putin probabil ca zona euro sa-si deschida portile unui stat-candidat avand un PIB/locuitor mai mic decat nivelurile amintite, deoarece ar insemna sa isi creeze probleme si sa creeze probleme si statului respectiv", a afirmat Lazea, care a precizat ca acestea sunt opiniile sale si nu angajeaza BNR.
Pentru a ajunge la 60% din media UE la PIB pe locuitor ajustat, a aratat Lazea, Romania ar trebui sa creasca timp de noua-zece ani cu 2 puncte procentuale mai mult decat media europeana.
De exemplu, atunci cand UE isi va relua ritmul mediu de crestere de 1,5% pe an, Romania va trebui sa creasca sustenabil cu minim 3,5% pe an.
Problema, a adaugat Lazea, este aceea ca PIB-ul potential al Romaniei in conditiile actuale, asa cum este determinat de factorii obiectivi care il compun (capital, forta de munca, productivitatea totala a factorilor)... mai mult
Joi, 10 Aprilie 2014, ora 09:15
Ministrii de Finante din statele zonei euro se vor intalni luni si marti la Luxemburg pentru a pune la punct un plan de reparare a sistemului bancar, in conditiile in care testele de stres de anul viitor ar urma sa scoata la iveala problemele ascunse dupa criza financiara globala, informeaza Reuters.
Deocamdata nimeni nu stie care sunt pierderile posibile din bancile europene insa Fondul Monetar International a atras recent atentia asupra gravitatii acestei probeleme estimand ca numai bancile spaniole si cele italiene ar putea inregistra in urmatorii doi ani pierderi de 230 miliarde de euro de pe urma creditelor acordate companiilor.
Bancile europene urmeaza sa fie supuse anul viitor unei noi runde de teste de stres derulate Banca Central Europeana. "Eficienta acestui exercitiu va depinde de existenta aranjamentelor necesare pentru recapitalizarea bancilor, inclusiv prin oferirea de ajutoare publice. Aceste aranjamente trebuie sa fie in functiune inainte ca noi sa facem evaluare", a declarat presedintele BCE, Mario Draghi.
In timpul crizei datoriilor, Uniunea Europeana a derulat doua runde de teste de stres insa analistii au considerat aceste teste drept un esec deoarece nu au reusit sa identifice problemele din bancile irlandeze, care la cateva luni dupa testele de stres au adus Irlanda in pragul falimentului. Noile teste de stres ale BCE sunt vazute ca ultima sansa de a identifica problemele din sistemul bancar inainte ca zona euro sa puna la punct uniunea... mai mult
Luni, 14 Octombrie 2013, ora 11:04
Economia mondiala va avea nevoie de cel putin zece ani pentru a iesi din criza financiara declansata in 2008, a declarat economistul-sef al FMI, Olivier Blanchard.
In ceea ce priveste contributia Germaniei la solutionarea problemelor economice ale Europei, aceasta tara va trebui sa accepte o inflatie mai ridicata si sa creasca puterea reala de cumparare a populatiei, a spus Blanchard.
Ajustarea din zona euro necesita un declin al preturilor in sudul uniunii monetare si majorarea acestora in statele din centru si nord.
Chiar daca atentia este concentrata asupra Europei, Statele Unite au, de asemenea, probleme fiscale pe care trebuie sa le rezolve, a adaugat Olivier Blanchard.
"Nu este inca un deceniu pierdut. Dar cu siguranta de la inceputul crizei va dura cel putin un deceniu pentru ca economia sa ajunga intr-o situatie acceptabila. Japonia se confrunta cu o ajustare fiscala dificila, a carei rezolvare va dura decenii. China a reusit, probabil, sa opreasca o crestere nesustenabila a activelor si are un avans economic mai lent, dar nu ne asteptam la o aterizare dura", a spus Blanchard.
In privinta crizei datoriilor, economistul-sef al FMI considera ca indatorarea trebuie redusa, dar fara a afecta puternic cresterea.
"Daca faci acest lucru prea incet, pietele nu te iau in serios, iar daca il faci prea repede, omori economia. Pentru fiecare tara trebuie gasita o cale individuala a consolidarii", a spus el.
Integrarea zonei euro trebuie sa devina mai... mai mult
Miercuri, 03 Octombrie 2012, ora 15:20
Linistea din zona euro a durat doar cateva luni scurte. Acum, in ciuda unei a doua transe de salvare a Greciei, in valoare de 130 miliarde de dolari, un pact fiscal semnat de liderii zonei euro in decembrie si imprumuturi de 1 trilion de euro oferite de BCE, criza s-a intors.
In Franta, alegatorii au votat un nou presedinte, in persoana lui Francois Hollande, un mandat care va schimba drumul austeritatii ales de predecesorul sau, Nicolas Sarkozy, si Angela Merkel, cancelarul German, pentru a se axa pe crestere economica, scrie The Economist.
Merkel spune ca nu va schimba pactul fiscal, dar Hollande are nevoie de o dovada pe care sa o arate alegatorilor.
Mai infricosator este un al doilea tur se scrutin ce ar putea fi organizat in Grecia, unde partidele politice se lupta pentru formarea unui nou guvern. Daca majoritatea grecilor vor vota din nou impotriva taierilor de cheltuieli si a reformelor care vin mana in mana cu pachetul de salvare din partea Uniunii Europene, atunci Germania va fi pusa fata in fata cu o alegere pe care nu vrea sa o faca. Cancelarul Angela Merkel, fie va permite o departare a Greciei de traseul impus, creand o exceptie de la regula, ori, cel mai probabil, se va opune si va spune stop ajutorului promis.
Ipoteza unei parasiri haotice zonei euro, de catre Grecia, intr-o perioada in care problemele dintre Franta si Germania s-au intetit, ar trebui sa inspaimante pe toata lumea. Daunele pe care le-ar produce in economia globala nu pot fi... mai mult
Vineri, 11 Mai 2012, ora 18:45