Majoritatea romanilor care au credite la banci s-au comportat responsabil pe durata pandemiei si n-au cerut, in masa, amanarea platii ratelor pe termen lung, doar pentru ca Guvernul le-a dat posibilitatea sa o faca.
Numarul celor care au cerut credit a scazut insa si cu pana la 3 sferturi. Iar unii s-au grabit chiar sa retraga bani din conturi, in primele zile ale pandemiei.
Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a anuntat, inca de la finele saptamanii trecute, ca institutiile de credit din Romania au primit 270.000 de solicitari de amanare a platii ratelor, in contextul pandemiei de COVID-19.
Cele mai multe solicitari - adica 260.000 (peste 96%) din ele - au venit din partea persoanelor fizice. Si doar 10.000 sunt de la companii.
Tot potrivit ARB, cifrele arata ca s-a cerut amanare la plata ratelor pentru doar 17% dintre creditele persoanelor fizice si pentru sub 10% dintre creditele persoanelor juridice.
Presedintele executiv al ARB, Florin Danescu, a declarat pentru Agerpres ca, din punctul sau de vedere - desi solicitari de amanare a platii ratelor se vor mai inregistra la banci - numarul va fi, de acum incolo, in scadere. Cu alte cuvinte, am fi depasit deja varful acestei situatii de criza, in care romanii au nevoie de pasuiri.
Ca sa aflam mai multe despre dinamica acestor cereri de amanare la plata, dar si despre ce alegeri bancare au facut romanii, in timpul pandemiei, Ziare.com a solicitat informatii de la cele mai multe dintre bancile mari din... mai mult
Joi, 30 Aprilie 2020, ora 00:00
Ratele romanilor ar putea scadea cu 5-10% in perioada mai-iunie prin aplicarea Indicelui de referinta pentru creditele consumatorilor (IRCC) si cu 2-3% din iulie, dar peste un an sau doi IRCC va fi comparabil cu ROBOR, sustine presedintele Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), Iancu Guda.
"In baza calculelor pentru trimestru IV (din 2018 - n.red.), indicele IRCC este 2,36%, perioada in care ROBOR la trei luni era 3,2%, ceea ce inseamna ca ratele romanilor pentru trimestru II din acest an, dar aprilie s-a dus deja, deci doar pentru lunile mai si iunie, ratele romanilor or sa scada cu 5-10%.
Depinde cand ai luat creditul. Daca creditul este luat recent si in rata lunara, plateste mai mult componenta de dobanda, atunci o sa scada pana la 10%.
Altfel se va duce catre 5% contractia, dar ma refer doar pentru lunile mai si iunie pentru ca, spre exemplu, in trimestrul III, incepand cu iulie, august, septembrie, indicele IRCC pentru trimestrul I este de 2,63%, deci ratele scad cu 2-3%.
In niciun caz nu vorbim despre scaderi la nivelul guvernantilor, 'la jumatate', scaderi care sunt imposibile din punct de vedere tehnic sau economic si dimpotriva vom avea trimestre cand IRCC va fi peste ROBOR. De aceea, eu cred ca pe un orizont de 1-2 ani, pe medie, IRCC va fi comparabil cu ROBOR-ul", a spus Iancu Guda pentru Agerpres.
Prima Casa n-ar trebui scoasa de sub ROBOR
In ceea ce priveste tipurile de credite la care se va aplica noul indice, el a... mai mult
Joi, 09 Mai 2019, ora 15:05
Presedintele Klaus Iohannis crede ca tendinta de scadere a increderii romanilor in UE, confirmata de cel mai recent Eurobarometru, este mai degraba temporara, rezultat al politicii interne duse de coalitia majoritara PSD-ALDE.
"Tine mai mult de regulile interne (...) Confuzia generata de coalitia PSD-ALDE, dezbaterile interminabile pe Justitie, unde de asemenea PSD-ALDE abordeaza o conduita total contrara asteptarilor populatiei si partenerilor europeni, au dus si la reactii ale partenerilor europeni si intreaga situatie care e nemultumitoare a dus la aceasta scadere (...)
E o scadere temporara si, in masura in care reusim sa legiferam transparent, sa discutam unii cu altii, sa avem o atitudine de buna guvernare, pentru cei guvernati si nu impotriva lor, atunci si atitudinea fata de Europa va reveni la cote normale, de peste 50%", s-a aratat increzator presedintele Iohannis, aflat joi la Bruxelles, la Consiliul European.
Cel mai recent Eurobarometru, publicat miercuri, arata ca increderea romanilor in UE a scazut cu 10% din primavara, dar ramanem, totusi, proeuropeni.
In contextul Brexit-ului, la nivel european exista un grad de apreciere fata de apartenenta la Uniunea Europeana de 62%, in septembrie, comparativ cu 60% in aprilie 2018, acesta fiind la un nivel record din 1983 incoace. Indicatorul care masoara ponderea celor care cred ca tara lor a beneficiat de pe urma apartenentei la UE e, si in el, in crestere: 68% dintre europeni.
Romania nu se inscrie,... mai mult
Joi, 18 Octombrie 2018, ora 11:12
Plafonarea dobanzilor la credite va duce la compromiterea creditarii in Romania, a afirmat, joi, Florin Danescu, presedinte executiv al Asociatiei Romane a Bancilor, la o conferinta de specialitate, precizand ca ar putea fi afectati atat potentialii clienti cu venituri mici, cat si cei cu venituri mari.
"Fara a fi plastic deloc, am putea spune ca si o concluzie ca in Romania creditarea este compromisa", a spus Florin Danescu.
Acesta a precizat ca in industria bancara costul creditului este format din mai multe elemente si ca o eventuala plafonare a dobanzilor nu ar mai permite reducerea acestora decat prin diminuarea creditarii.
Astfel, cheltuielile operationale nu mai pot fi reduse dupa o perioada de peste 10 ani in care bancile s-au tot optimizat din perspectiva costurilor. Bancile au redus personalul cu peste 25%, reteaua bancara cu peste 25%, iar in concluzie nu mai exista interval de reducere a acestui element de cost.
Un alt element de cost il reprezinta depozitele atrase de la clienti si capitalul, dar nici aici nu exista multe posibilitati. In plus, o eventuala asteptare de a vedea dobanzi real - pozitive la depozite de acum incolo nu este una realista.
Exista un element care ar putea fi redus, iar acesta este cel al riscului.
"Al treilea element de cost si cel mai important din perspectiva acestei initiative legislative este nivelul de neperformanta sau riscurile pe care si le asuma bancile. Cu cat pretul va fi fixat si va fi mai jos acest... mai mult
Joi, 01 Martie 2018, ora 13:22
Banca Nationala a Romaniei (BNR) ar putea implementa restrictii la creditarea populatiei din primavara, la recomandarea Comitetului National pentru Supravegherea Macropudentiala (CNSM), a anuntat, luni, Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Centrale, intr-o conferinta de presa.
"Face parte din masurile pe care le va hotari Comitetul Macroprudential. Le va recomanda Bancii Nationale si ea va reactiona. Ceea ce pot sa va spun acum este ca le-am discutat in sedinta precedenta, nu s-a luat o decizie, le-am discutat si in comitetul de politica monetara, cu toate ca nu s-a dorit acest lucru. Monetaristii de la Banca Nationala vor sa ramana monetaristi mai puri, dar asta e lumea catre care ne indreptam. Tangential, le-am discutat si in Consiliul de Administratie", a spus Isarescu.
Potrivit acestuia, masura privind restrictiile la creditarea populatiei intra intr-un mix mai mare.
"Se va spune: mixul de politici monetare si fiscale care sa asigure si asa mai departe, vom pune acolo si ceva macroprudentialitate. Multi dintre colegii mei nu sunt de acord cu ce v-am spus. Lumea se schimba, ne schimbam si noi cu ea si incercam sa facem lucrurile sa mearga mai bine. Daca se vor lua asemenea masuri, probabil prin primavara", a precizat guvernatorul BNR.
Conform unui raport al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), valoarea totala a creditelor restante in lei ale populatiei si firmelor, inregistrata in luna noiembrie 2017, se cifra la 5,46 miliarde de lei, in scadere cu 0,84% fata... mai mult
Luni, 08 Ianuarie 2018, ora 17:20
Indicele ROBOR la trei luni, de care depind direct creditele romanilor in lei, a crescut in 2017 ca Fat-Frumos. Daca la inceputul anului era la un nivel de 0,87%, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a publicat in 29 decembrie o valoare de 2,05%.
Aceasta cotatie e importanta, pentru ca ea va fi luata in considerare in calcularea ratelor pe urmatoarele trei luni.
Si avand in vedere ca e mai mare decat cea publicata de BNR pe 29 septembrie 2017, anume 1,58%, iata ca romanii cu credite in lei vor da bani in plus la banca in intervalul ianuarie-martie 2018 decat in perioada octombrie-decembrie 2017.
De ce a crescut ROBOR asa mult in acest an? Bogdan Glavan, profesor universitar de economie, a declarat pentru Ziare.com ca exista mai multi factori, printre care "cheltuieli guvernamentale in crestere, venituri fiscale in scadere, inflatie".
"Exista factori mai profunzi care pun BNR si politica monetara intr-un context anume. Deci BNR nu de capul ei pur si simplu, in abstractie de orice context, decide daca sa intervina si in ce sens pe piata monetara sau pe cea valutara, ci in functie de context. Ori contextul pe care l-am avut noi in 2017 este cel de cheltuieli guvernamentale in crestere, venituri fiscale in scadere, deci o problema bugetara, dificultati bugetare.
Aceste dificultati bugetare au fost insotite de o mare incertitudine, pentru ca a fost o avalansa de propuneri care nu s-au materializat si care este posibil sa se materializeze in 2018, ma refer la noi... mai mult
Marti, 02 Ianuarie 2018, ora 07:37
Dobanzile la credite nu pot fi reduse cu mult sub rata inflatiei, insa este nevoie de o stabilizare a acestora pentru stimularea creditarii in moneda nationala, a afirmat directorul general adjunct al BRD, Claudiu Cercel, apreciind ca este dificil de explicat clientilor volatilitatea Robor.
"Daca vrem sa stimulam creditarea in lei e foarte important sa asiguram o stabilitate a dobanzilor in lei, pentru ca altfel e foarte greu sa-i explici unui client pe care-l inviti sa ia credite in lei ca in luna asta Robor e la 2,5%, apoi se duce la 3,5%, sare la 4%, scade la 2,1%, e foarte greu", a afirmat miercuri Cercel.
El a precizat ca dobanzile sunt determinate, in mare parte, de situatia lichiditatii din sistemul bancar, aspect evidentiat de ecartul intre indicatorul Robor la 3 luni, spre exemplu, si dobanda de politica monetara, respectiv intre 2,58% si 3,5% pe an.
"Daca in urma masurilor pe zona de credite neperformante, banca centrala va decide o compensare pentru a sustine creditul, cum ar fi sa reduca rezervele minime obligatorii - daca se va decide reducerea, mai degraba atunci se va face, dupa acest exercitiu - atunci va exista in continuare o presiune de reducere a dobanzilor", a explicat Cercel.
Directorul BRD considera, pe de alta parte, ca dobanzile nu pot fi coborate mult sub rata inflatiei, fara a mai exista "foarte mult spatiu de reducere sub 2,5%" pentru dobanda de referinta.
Dobanzile, influentate de evolutia cursului
Totodata, dobanzile au fost... mai mult
Miercuri, 11 Iunie 2014, ora 14:28
Valoarea totala a creditelor in lei restante ale populatiei si firmelor, raportate la nivelul lunii decembrie 2011, se cifreaza la 9,296 miliarde lei, cu 2,23% sub cea din luna precedenta, iar a celor in valuta depaseste 12,033 miliarde lei (echivalent), in scadere cu 2,85%, conform unui raport al Bancii Nationale a Romaniei, publicat joi.
Totalul creditelor in lei se ridica, in decembrie, la 81,821 miliarde lei (plus 0,21% fata de luna precedenta), din care 44,745 miliarde lei contractate de agentii economici si 35,035 miliarde lei de populatie.
Creditele in valuta totalizau 143,34 miliarde lei (minus 0,63%), din care 72,348 miliarde lei contractate de agentii economici si 69,495 miliarde lei de populatie.
Bucurestenii aveau, la finele lunii octombrie, credite in lei restante in suma de 2,209 miliarde lei si in valuta de 5,624 miliarde lei (echivalent). Totalul creditelor in lei contractate in Capitala atingea nivelul de 25,801 miliarde lei, iar al celor in valuta 65,823 miliarde lei. mai mult
Joi, 26 Ianuarie 2012, ora 18:56
Costul asigurarii datoriei Romaniei impotriva restructurarii creditelor sau incetarii platilor a scazut miercuri cu aproximativ 50 de puncte de baza, dupa ce Fondul Monetar International (FMI) a anuntat ca a ajuns la un acord de finantare cu Romania, potrivit Reuters. Astfel, costul asigurarii contra incetarii platii la creditele pe cinci ani (credit default swaps - CDS) pentru Romania au scazut la 475-525 puncte de baza, de la un pret mediu de 550 puncte de baza, a declarat un trader, citat de Reuters.
In acelasi timp, platforma de monitorizare a CDS-urilor CMA DataVision arata ca CDS-urile la cinci ani erau cotate la un pret mediu de 501,6 puncte de baza, de la 556,4 puncte.
"Pachetul FMI este pozitiv pentru Romania, pentru ca promite stabilitate fiscala pentru urmatoarele 12 luni, prin acoperirea golului din balanta de plati", a comentat Luis Costa, strateg pentru piete emergente la Commerzbank.
Pachetul de finantare convenit de Romania cu institutiile internationale cuprinde 12,9 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la UE, 1,2-1,5 miliarde euro de la Banca Mondiala si 1 miliard de euro de la alte institutii internationale.
BERD anticipeaza ca va suplimenta finantarile in urmatorii doi ani cu 500 milioane euro, pana la 1 miliard de euro. mai mult
Miercuri, 25 Martie 2009, ora 12:37