Numărul persoanelor în risc de sărăcie si excluziune socială din România a crescut alarmant la începutul pandemiei, din cauza scăderii substanţiale a veniturilor în primul val al pandemiei, arată cel mai recent raport al Băncii Mondiale (BM), intitulat - Creşterea incluzivă la răscruce de drumuri-.
Potrivit instituţiei financiare, pandemia de coronavirus a expus şi a accentuat inegalităţi profunde, oprind progresul în domenii multiple, inclusiv în ceea ce priveşte egalitatea de gen şi convergenţa veniturilor în toate statele membre ale Uniunii Europene (UE). Astăzi, se estimează că sunt „expuşi riscului de sărăcie” în plus între trei şi cinci milioane de oameni din UE, pe baza pragurilor valorice la nivel naţional, comparativ cu cele de dinaintea crizei.
Cu toate acestea, la scara europeană, impactul crizei COVID-19 asupra celor săraci a fost moderat de răspunsul guvernelor şi instituţiilor Uniunii Europene, care au amortizat efectele grave ale pandemiei asupra ocupării forţei de muncă şi a veniturilor. Chiar si asa, „în pofida diminuării impactului pe măsură ce criza a progresat şi a fost amortizată de măsurile de sprijin, ratele de sărăcie sunt aşteptate să rămână peste nivelul la care erau înaintea crizei", susţine Banca Mondială.
Raportul subliniază faptul că pe măsură ce pandemia continuă, schemele de sprijin guvernamental şi lansarea în timp util a vaccinurilor rămân esenţiale... mai mult
Marti, 27 Iulie 2021, ora 19:44
Cele mai recente statistici furnizate de Eurostat plaseaza Romania in topul statelor cu cele mai supraaglomerate case din Uniunea Europeana. Asta in ciuda faptului ca in Romania se afla si cei mai multi proprietari de locuinte, noteaza statistica mentionata.
Specialistii sustin ca printre motivele supraaglomerarii se afla si faptul ca tinerii romani se desprind greu de parinti si prefera sa locuiasca cu acestia chiar si dupa varsta de 25-28 de ani, unii dintre ei neavand un loc de munca.
Tineri care locuiesc cu parintii
"Tinerilor le este mai comod sa locuiasca acasa, plus ca nu au banii necesari pentru a achizitiona o locuinta. Astfel, parintii isi prelungesc grija fata de proprii copii, adulti nematurizati. Prefera sa stea acasa, sa primeasca sprijin financiar", explica un psiholog, adaugand ca Romania este prin traditie o tara de proprietari, spre deosebire de occidentali, care sunt adeptii inchirierii unei locuinte.
Concret, 45% din romani stau inghesuiti in locuinte, potrivit Eurostat. Situatia nu e foarte diferita nici in Letonia, unde 42% din populatie locuieste in case supraaglomerate. In top se mai regasesc bulgarii, urmati de croati si de polonezi.
Spatiu din plin pentru ciprioti si irlandezi
La polul opus, printre norocosii care au mai mult spatiu la dispozitie se numara cipriotii, irlandezii si cei din Malta si Olanda.
Eurostat considera ca o locuinta este supraaglomerata atunci cand fiecare membru al familiei intre 7 si 12 ani nu are... mai mult
Luni, 11 Ianuarie 2021, ora 05:09
Intr-o tara in care aproape jumatate dintre copiii ei traiesc in saracie sau in risc de excluziune sociala- 41,7% in 2017, potrivit ultimelor date Eurostat-, subiectul acesta ar trebui sa fie printre primele pe agenda publica. Saracia ar trebui sa faca agenda guvernelor, partidelor politice, institutiilor centrale si locale, autoritatilor.
Saracia e o nuca tare si nu presupune doar lipsa banilor, precaritatea financiara a unei persoane, familii sau comunitati. Ea nu vine singura, e ca un cerc concentric in care, strat peste strat se aseaza precaritatea sau lipsa educatiei, a calitatii vietii, a starii de sanatate, excluziunea si discriminarea, afectand perspectivele la o viata mai buna.
Saracia are fetele ei dure, uneori e greu de privit cu ochii larg deschisi. De inteles, poate si mai greu. Si nu e nevoie sa te duci la tara, in cine stie ce catun uitat de lume, ca sa o vezi in ochii tristi ai copiilor. O poti vedea si in cele mai mari orase, prin ghetourile lasate prada mizeriei, violentei, retelelor de trafic sau clanurilor- ca tot ne uitam la ele cum se lupta in plina strada, ziua in amiaza mare. Fara interventii sistemice, de durata si croite pe masura nevoilor locale, saracia se transmite inter-generational.
Un copil care se naste intr-o familie saraca, cu venituri foarte mici spre zero, este condamnat sa duca in continuare aceasta povara daca nu va primi sprijin la scoala prin profesori buni si un program de educatie adaptat nevoilor lui de invatare, daca nu... mai mult
Miercuri, 05 August 2020, ora 16:58
Romania a fost inclusa de Banca Mondiala in categoria tarilor cu venituri mari, tara noastra bucurandu-se de un venit pe locuitor de 12.630 de dolari pentru anul 2019. In acest clasament suntem in "selecta companie" a unor state precum Mauritius si Nauru... si suntem ultima dintre cele 3.
Cu toate acestea, expertii financiari consultati de Ziare.com spun ca aceasta nu este decat o cifra seaca, una care nu reflecta deloc "realitatea din teren" a Romaniei.
"Efectele acestei decizii sunt destul de bune cu privire la pozitia Romaniei pe piata internationala. Faptul ca Romania este pusa in categoria unor tari cu venituri mai mari inseamna pentru cei care privesc tara noastra ca un loc de investitii sau privesc Romania ca un loc unde pot acorda credite ca fiind o piata mai buna. Este un fel de rating, mult mai simplu, dar foarte spectaculos. Asta este foarte important din acest punct de vedere", a declarat pentru Ziare.com, economistul Mircea Cosea.
Din punct de vedere al efectelor interne este mai putin important pentru ca aici noi ne situam la o diferenta foarte mare de tarile care au veniturile in prima jumatate a Uniunii Europene. Dar acest lucru tine de cum sunt repartizate veniturile, nu de felul cum sunt create veniturile.
"Noi vedem foarte bine ce se intampla la noi in tara, avem niste greutati care tin de felul in care ne gospodarim noi veniturile pe care le avem, nu intotdeauna foarte bine, nu intotdeauna foarte juducios. Ba mai mult facem asta cateodata... mai mult
Miercuri, 08 Iulie 2020, ora 09:13
Copiii erau in 2018 grupul de varsta cu cel mai mare risc de saracie si excluziune sociala in aproape jumatate din statele membre ale Uniunii Europene, iar procentul variaza de la 13,1% in Slovenia si 13,2% in Cehia, la 38,1% in Romania si 33,7% in Bulgaria, arata datele prezentate joi de Oficiul European de Statistica (Eurostat).
In 2018, conform datelor Eurostat, 23,4% din copiii din UE erau supusi riscului de saracie si excluziune sociala, comparativ cu 22,1% din adulti (cu varsta cuprinsa intre 18 si 64 de ani) si 18,4% din varstnici (in varsta de 65 de ani sau mai mult).
Persoanele supuse riscului de saracie si excluziune sociala sunt in cel putin una din urmatoarele trei conditii: se confrunta cu riscul saraciei dupa transferurile sociale (saracia veniturilor), se confrunta cu lipsuri materiale grave sau locuiesc in gospodarii cu intensitate de lucru foarte scazuta.
Cele mai mari diferente intre procentul copiilor supusi riscului de saracie si populatia totala au fost inregistrate in Franta, Romania si Slovacia, unde procentul a fost cu mai mult de cinci puncte procentuale (pp) mai ridicat la copii fata de totalul populatiei.
In contrast, procentul copiilor supusi riscului de saracie sau excluziunea sociala a fost sub cel al populatiei totale, cu mai mult de cinci puncte procentuale, in Letonia (minus 5,9 pp) si Estonia (minus 6,5 pp). mai mult
Joi, 05 Martie 2020, ora 11:19
In Uniunea Europeana, 6,2% din populatie (31 de milioane de persoane) suferea anul trecut din cauza deprivarii materiale severe, cea mai ridicata rata fiind in Bulgaria (20,9%) si Romania (16,8%), arata datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistica (Eurostat).
In contrast, rate de sub 3% au fost inregistrate anul trecut in Suedia (1,1% in 2017), Luxemburg (1,2% in 2017) si Olanda (2,4%).
Conform Eurostat, persoanele care se confrunta cu deprivarea materiala nu au mijloacele necesare pentru cel putin patru puncte din urmatoarele: plata facturilor la timp, mentinerea locuintei la un nivel de incalzire adecvat, cheltuieli neasteptate, regulat o mancare cu carne, sau echivalentul vegetarian, o saptamana de vacanta departe de casa, un televizor, o masina de spalat, un telefon, o masina.
Datele pe 2018 reflecta continuarea tendintei de scadere a procentului de cetateni din UE care se confrunta cu deprivarea materiala severa, de la nivelul de varf de 9,9% in 2012.
In medie, rata de deprivare materiala severa a scazut in UE cu 0,4 puncte procentuale in 2018, de la 6,6% in 2017. In mod similar, in majoritatea statelor pentru care sunt disponibile datele pentru 2018, procentul de cetateni care se confrunta cu deprivarea materiala severa a scazut comparativ cu 2017, exceptiile fiind Finlanda (unde a crescut cu 0,7 puncte procentuale, de la 2,1% in 2017 la 2,8% in 2018), Franta (unde a crescut cu 0,6 puncte procentuale, de la 4,1% in 2017 la 4,7% in 2018),... mai mult
Joi, 09 Mai 2019, ora 10:41
Aproape jumatate dintre cetatenii Romaniei (47,8%) locuiau in 2017 in gospodarii supraaglomerate, in scadere fata de un nivel de 48,4% in anul 2016, dar de aproape trei ori mai mult decat media de 16,7% inregistrata la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor publicate joi de Eurostat.
In 2017, cel mai ridicat procentaj de cetateni care traiau in gospodarii supraaglomerate se inregistra in Romania (47,8%), Bulgaria (43,5%), Croatia (41,4%), Letonia (40,7%) si Ungaria (40,1%) . La polul opus, tarile cu cele mai scazute rate de supraaglomerare erau Cipru (2,5%), Malta (2,4%) si Irlanda (2,1%).
Potrivit Eurostat, o gospodarie este supraaglomerata daca nu dispune de minim o camera per cuplu, o camera pentru fiecare persoana cu varsta de cel putin 18 ani, o camera pentru doi tineri de acelasi sex cu varsta intre 12 si 17 ani, o camera pentru maxim doi copii sub 12 ani.
In anul 2017, proportia cetatenilor non-UE care traiau in gospodarii supraaglomerate din Uniunea Europeana era estimata la 34,6%, un nivel cu aproape 18 puncte procentuale peste rata medie de supraaglomerare inregistrata in randul cetatenilor nationali (16,7%) si a cetatenilor straini din UE (16,8%) . mai mult
Joi, 28 Februarie 2019, ora 12:47
Inca din 1990, regimul Iliescu, impreuna cu cateva zeci de firme, au folosit energia ca pe o arma letala cu care au distrus, ireversibil, cea mai mare parte a economiei romanesti. Au inventat atunci un mecanism simplu, dar diabolic, pe care l-au folosit metodic, pana au reusit sa ne ingroape financiar intreaga industrie.
Despre ce era vorba? Un asa-numit trader (strain bineinteles, dintre "baietii destepti" de atunci) platea, pentru RENEL (regia de electricitate a tarii), un import de gaze din Rusia, la un "pret" mult mai mare decat pretul pietei; in contul acestor gaze, trader-ul primea de la RENEL energie electrica la un pret mult mai mic decat pretul pietei, energie pe care o "vindea" catre Sidex Galati, Alro Slatina sau oricare alta fabrica, evident la un pret mult mai mare decat pretul pietei; la finalul ciclului de productie, trader-ul primea, in schimb otel, aluminiu, PVC, ciment etc. Si-uite asa, fara sa scoata niciun dolar din buzunar, doar gajand la banca contractele de la fabricile romanesti, traderul castiga 2-3 dolari la fiecare dolar imprumutat. Evident ca toate fabricile romanesti s-au ingropat in datorii si trader-ii s-au imbogatit.
Atunci cand, in 1994, tanarul director al Alro Slatina, Gheorghe Dobra, si-a vandut singur toata productia si, cu banii obtinuti, si-a cumparat singur intreaga energie electrica de care avea nevoie, in Romania s-a dat alarma si o coalitie odioasa de ministri, magureni, militieni si inspectori au declansat linsarea lui... mai mult
Duminica, 09 Decembrie 2018, ora 10:48
Peste o treime (35,7%) din populatia Romaniei era expusa in 2017 riscului de saracie si excluziune sociala, o situatie mai grava in Uniunea Europeana fiind inregistrata doar in Bulgaria, unde 38,9% din populatie era expusa acestui risc, potrivit datelor publicate marti de Eurostat.
Cu toate acestea, daca se compara situatia din anul 2017 cu cea din 2008, statele membre care au facut cele mai mari progrese in reducerea riscului de de saracie si excluziune sociala au fost Polonia (de la 30,5% in 2008 pana la 19,5% in 2017, adica o reducere de 11 puncte procentuale) si Romania (de la 44,2% in 2008 la 35,7% in 2017, adica o reducere de 8,5 puncte procentuale).
In anul 2017, aproximativ 112,9 milioane persoane (un sfert-25,5% din populatia UE) erau expuse riscului de saracie si excluziune sociala. Mai mult de o treime din populatie era expusa riscului de saracie si excluziune sociala in Bulgaria (38,9%), Romania (35,7%) si Grecia (34,8%).
La polul opus, tarile UE cu cel mai mic procent din populatie expus riscului de saracie si excluziune sociala sunt Cehia (12,2%), Finlanda (15,7%), Slovacia (16,3%), Olanda (17%), Slovenia si Franta (ambele cu 17,1%) si Danemarca (17,2%).
In schimb, in zece state membre UE riscul de saracie si excluziune sociala a crescut intre 2008 si 2017, cel mai important avans fiind inregistrat in Grecia (de la 28,1% in 2008 la 34,8% in 2017, ceea ce inseamna o crestere de 6,7 puncte procentuale), Italia (crestere de 3,4 puncte procentuale) si... mai mult
Marti, 16 Octombrie 2018, ora 14:13