salvare banci stat
Salvarea bancilor cu probleme se va face si cu bani din economiile populatiei. Cum va vor afecta masurile UE
Dupa mai bine de sase luni de discutii, statele membre ale Uniunii Europene si Parlamentul European au ajuns la un consens asupra modalitatilor de salvare a bancilor cu probleme, aplicabile de la 1 ianuarie 2016. Insa aceste masuri pot avea urmari negative pe piata.
Noile reguli presupun ca actionarii, detinatorii de obligatiuni si unii deponenti sa fie fortati sa contribuie la reorganizarea sau lichidarea bancilor cu probleme financiare grave. Depozitele asigurate pana in limita de 100.000 de euro sunt insa exceptate.
"Este o politica de incredere in costurile crizei si a bancilor care pana acum au fost protejate si nu au avut nimic de platit. Sunt masuri care nu au neaprat numai efecte pozitive, ci si efecte negative" a declarat pentru Business24 analistul economic Mircea Cosea.
Cazul din Cipru a demonstrat in mod clar necesitatea pentru proceduri care sa ofere garantia ca intai actionari, apoi detinatori de titluri si abia in ultimul rand deponentii au de suferit.
Astfel, actionarii, detinatorii de obligatiuni si o parte a deponentilor trebuie sa contribuie cu echivalentul a 8% din pasive inainte ca fondurile de lichidare sa fie folosite, insa statele pot lua decizia de a proteja anumiti creditori daca primesc acordul Bruxelles-ului, potrivit RomaniaTV.
Dupa implementarea pragului de 8%, interventia statelor din fondurile de lichidare este limitata la 5% din pasive si este conditionata de aprobarea UE.
Regulile convenite pot avea consecinte neplacute... mai mult
Vineri, 13 Decembrie 2013, ora 16:20
Criza bancara in Slovenia. Ljubljana ar putea cere ajutor international pentru a-si salva bancile
Guvernatorul Bancii Centrale a Sloveniei, Bostjan Jazbec, a afirmat ca va lua in considerare solicitarea unui ajutor extern, in cazul in care costurile de finantare ale tarii raman ridicate, transmit AFP si BBC.
Bancile slovene, detinute in principal de stat, se chinuie in prezent cu credite neperformante in valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, echivalentul a 22,5% din PIB.
Declaratiile oficialului vor alimenta probabil speculatiile ca Slovenia ar putea sa devina a sasea tara din zona euro care solicita un program de asistenta financiara, dupa Cipru, Spania, Portugalia, Irlanda si Grecia.
Guvernatorul Bancii Sloveniei a dat asigurari ca autoritatile de la Ljubljana fac totul pentru reducerea costurilor de finantare ale tarii.
"Daca aceste eforturi nu vor avea succes, exista posibilitatea de a solicita ajutor prin diverse programe", a adaugat Bostjan Jazbec.
Toate statele din zona euro au optiunea de a cere ajutor financiar de la Mecanismul European de Stabilitate (MES), infiintat in 2012 in ideea de a oferi asistenta financiara statelor membre aflate in dificultate.
Premierul sloven Alenka Bratusek a recunoscut in Parlament ca suma necesara pentru salvarea bancilor este "complet necunoscuta".
Intr-o declaratie acordata agentiei de presa din Slovenia, STA, Alenka Bratusek a afirmat: "Pregatim intensiv masurile de care este nevoie pentru a evita recurgerea la ajutor extern".
Guvernatorul Bancii Centrale a Sloveniei a revizuit in scadere... mai mult
Miercuri, 09 Octombrie 2013, ora 09:45
Principalele banci din Grecia vor prezenta UE planurile de restructurare in aceasta toamna
Cele patru banci de importanta sistemica din Grecia vor prezenta in aceasta toamna la Bruxelles planurile de restructurare pe cinci ani, care sa le asigure supravietuirea.
Planurile vor trebui aprobate initial de Fondul de Stabilitate Financiara al Greciei (HFSF), care in prezent este cel mai mare actionar al National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank si Eurobank, transmite site-ul ekathimerini.com.
In raportul anual al HFSF, publicat vineri, se arata ca: "accelerarea reprivatizarii Eurobank si integrarea diviziilor restructurate ale Postal Savings Bank (TT) si Proton Bank in grupul Eurobank a intarit pozitia strategica a institutiei in sistemul bancar elen si atractivitatea sa in fata investitorilor".
Compania BlackRock a inceput un audit al creditelor neperformante, care ar putea ajunge la 30% din totalul imprumuturilor. Rezultatele vor fi incluse in planurile ce vor fi prezentate de banci UE.
Pe langa intarirea substantiala pe care au obtinut-o in urma procesului de recapitalizare, bancile din Grecia nu mai detin in portofolii obligatiuni guvernamentale elene, deoarece putinele bonduri care au mai ramas in urma restructurarii datoriei au fost rascumparate de stat. Stabilizarea economiei va duce probabil si la scaderea creditelor neperformante si la imbunatatirea profiturilor in sistemul bancar, sustin analistii.
In plus, institutiile elene de creditare sunt mult mai increzatoare in urma procesului de consolidare, aproximativ 11 banci fiind in... mai mult
Marti, 06 August 2013, ora 11:53
'Modelul cipriot' ar putea fi sursa de inspiratie pentru refinantarea altor banci cu probleme
Depozitele bancare mari din UE, neacoperite de garantia de pana la 100.000 de euro prevazuta de lege, ar putea fi implicate pe viitor in recapitalizarea bancilor aflate in dificultate, potrivit unui proiect legislativ pregatit de Comisia Europeana.
"In propunerea Comisiei, aflata in discutie, nu este exclus ca depozitele mai mari de 100.000 euro sa fie instrumente eligibile pentru proceduri de bail-in (recapitalizarea unei banci aflate in dificultate fara mobilizarea de fonduri publice sau garantii guvernamentale - n.r.). Este o posibilitate", a declarat marti la Bruxelles purtatorul de cuvant al Comisiei Europene Chantal Hughes, citat de The Guardian.
Ea a subliniat ca micile economii, cele constituite in depozite de sub 100.000 euro, vor fi in continuare garantate.
"Niciodata nu va fi posibil sa fie implicati in proceduri de bail-in cei cu depozite mai mici de 100.000 euro, acum sau in viitor", a afirmat oficialul CE.
Olanda sustine aplicarea 'modelului cipriot' pe vitor
Ministrul olandez al Finantelor Jeroen Dijsselbloem, presedintele grupului de lucru al ministrilor Finantelor din zona euro, a declarat luni, intr-un interviu acordat Reuters si Financial Times, ca acordul de bailout incheiat cu Cipru, care presupune accesarea a pana la 40% din depozitele bancare mai mari de 100.000 euro constituite in tara in vederea recapitalizarii sistemului bancar, ar trebui sa serveasca drept model pentru solutionarea viitoarelor crize bancare din zona euro.... mai mult
Marti, 26 Martie 2013, ora 16:25
Ciprul ar putea apela la Biserica si la banii din asigurarile sociale pentru salvarea bancilor
Partidele politice din Cipru si banca centrala vor discuta un Plan B, dupa respingerea in Parlament a taxei pe depozitele bancare, iar acesta ar putea implica rezervele financiare ale fondurilor de asigurari sociale, dar si un eventual sprijin din partea Bisericii.
Taxa pe depozite a fost ceruta de statele zonei euro pentru sprijinirea Ciprului cu imprumuturi externe de 10 miliarde de euro.
Guvernul de la Nicosia ar fi trebuit sa obtina din taxarea banilor din conturile bancare 5,8 miliarde de euro, intrucat imprumuturile externe acopera doar o parte a necesarului financiar al statului, iar tarile euro au refuzat sa acorde imprumuturi
mai mari, pentru a nu ridica indatorarea tarii la un nivel considerat nesustenabil.
Presedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, s-a intalnit miercuri cu liderii partidelor pentru a analiza pasii urmatori dupa decizia Parlamentului, potivit cotidianului elen Kathimerini. Partidele vor forma echipe de experti care sa discute un Planul B cu banca centrala.
Printre optiunile discutate se numara utilizarea unor rezerve de circa 5 miliarde de euro detinute de fondurile de asigurari sociale ale Ciprului, precum si o oferta catre deponenti pentru acceptarea voluntara a unui schimb cu obligatiuni legate de veniturile pe care statul ar urma sa le obtina din exploatarea resurselor de gaze naturale.
Arhiepiscopul Ciprului: Intreaga avere a Bisericii este la dispozitia tarii
Biserica Ortodoxa din Cipru a anuntat, de asemenea, ca este... mai mult
Miercuri, 20 Martie 2013, ora 15:09
UE pregateste reguli noi pentru salvarea bancilor
Uniunea Europeana redacteaza noi reguli pentru salvarea bancilor, care mentioneaza ca tarile care se confrunta cu posibile falimente bancare vor trebui sa aiba in continuare o contributie substantiala la salvarea bancilor cu probleme.
Propunerea oficialilor UE ar forta tarile cu probleme ori sa investeasca in banci alaturi de Mecanismul European de Stabilitate (MES), ori sa ofere garantii acestuia in cazul unor eventuale pierderi, scrie
Financial Times.
O astfel de masura ar ridica intrebari pe pietele financiare in legatura cu angajamentul liderilor UE de a rupe cercul vicios intre criza bancilor si cea a datoriilor suverane.
In Irlanda, Cipru si Spania, milioanele de euro din bugetele nationale necesare pentru salvarea bancilor au dus la o crestere exploziva a datoriilor suverane, rezultand in nevoia acestor state de a solicita o salvare europeana sau ajutoare externe.
Aceasta propunere la care au avut acces ziaristii FT contrazice speranta ca noul Mecanism European de Stabilitate va schimba radical situatia actuala, printr-o recapitalizare directa a bancilor fara a impune presiuni financiare asupra natiunilor suverane.
In schimb, documentul oficial ar forta statele fie sa investeasca banii proprii in bancile cu probleme inainte de interventia MES, fie ca, in cazul in care nu ar avea suficiente fonduri, sa garanteze MES returnarea imprumutului.
Oficialii europeni nu au dorit sa comenteze, precizand doar ca proiectul final urmeaza sa fie realizat... mai mult
Luni, 14 Ianuarie 2013, ora 12:25
Salvarea bancilor spaniole, o picatura intr-un ocean de criza - analisti
Presedintele Bancii Mondiale a declarat ca planul de salvare a bancilor spaniole a fost prost implementat si ca nu a dus la o rezolvare a crizei. Analistii sustin ca in Europa au fost aplicate planuri gresite, pentru ca s-a incercat iesirea din criza tot prin factorii care au condus la aparitia ei.
Robert Zoellick a afirmat ca planul de salvare a sistemului bancar spaniol a fost prost executat si a reprezentat o ocazie pierduta pentru a pune capat crizei europene a datoriilor. El a apreciat ca Europa risca sa se confrunte cu o situatie comparabila cu cea provocata de falimentul Bancii Lehman Brothers in 2008 si ca prabusirea monedei euro ar putea declansa o criza mondiala.
Planul spaniol, unul gresit
Economistul Mircea Cosea a declarat pentru Business24 ca "planul spaniol" a fost aplicat in mai toate statele europene aflate in criza, si ca acesta este unul gresit, fiindca s-a incercat iesirea din criza, tot prin factorii care au condus la aparitia ei.
Cosea este ferm convins ca un ajutor din partea statului pentru banci nu a facut altceva decat sa inchida cercul, pentru ca bancile n-au avut o politica bazata pe restructurare si regandire a pozitiei lor in economie, in sensul unei mai bune refinantari, iar atunci au ajuns la punctul initial al problemei. "Bancile nu isi pot duce pana la capat sarcina, chiar daca sunt refinantate, atata timp cat nu exista o restructurare a economiei reale", a declarat economistul.
Mircea Cosea sustine ca trebuia ca... mai mult
Luni, 18 Iunie 2012, ora 12:48
Trichet: UE trebuie sa gaseasca noi mijloace juridice pentru salvarea bancilor
Uniunea Europeana trebuie sa gaseasca noi mijloace juridice pentru a salva institutiile finanicare, in contextul in care falimentul reprezinta un risc sistemic, a declarat luni presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, citat de Les Echos, informeaza NewsIn.
El considera ca starea de criza a pus in lumina slabiciunile dreptului comunitar.
"Autoritatile competente trebuie sa dispuna de instrumentele potrivite pentru a interveni rapid intr-o situatie de urgenta in cadrul unei institutii cu importanta sistemica, pentru a se asigura ca problemele nu vor degenera intr-o criza ale carei efecte sa se propage in sistemul financiar", a spus Trichet.
"Credem ca trebuie sa se faca progrese importante, in special in Europa, pentru ca statele Uniunii Europene sa dispuna de instrumentele necesare", a adaugat el.
Potrivit presedintelui BCE, dreptul comunitar actual "poate reprezenta un obstacol" in calea salvarii unor banci mari.
mai mult
Luni, 07 Decembrie 2009, ora 15:28
Vom plati impozite mai mari ca sa salvam bancile?
Fondul Monetar International si-a trimis reprezentantii la Bucuresti pentru a continua evaluarea situatiei macroeconomice a tarii. Acestia vor sta in Romania pana pe 25 martie, timp in care vor avea intalniri cu oficiali guvernamentali si cu cei ai bancii centrale. In timp ce pozitia Guvernului este clara: avem nevoie de un imprumut extern pentru a acoperi deficitul bugetar, pozitia BNR nu este foarte clara. Guvernatorul Mugur Isarescu a declarat, in urma cu mai putin de o luna, ca ar fi anormal ca statul sau banca centrala sa se imprumute pentru a finanta datoria externa privata. Daca Isarescu nu si-a schimbat intre timp opinia, Romania s-ar putea sa nu mai imprumute 19 miliarde euro, atat cat sustin unele surse guvernamentale, ci mai putin de 10 miliarde euro, aceasta din urma suma fiind avansata de analistii Raiffeisen intr-un scenariu optimist. Din cele 19 miliarde vehiculate in prezent (neconfirmate insa oficial), 12 ar trebui sa ia calea BNR pentru a ajuta la protejarea rezervei valutare a Romaniei, avand in vedere faptul ca banca centrala va trebui sa intervina in piata pentru a salva leul. Cursul valutar va trebui echilibrat in conditiile in care cererea de valuta din partea companiilor, care au de platit datorii in valuta, va fi mare, iar intrarile de fonduri din strainatate se vor reduce. Necesarul de finantare externa al Romaniei depinde de cat de mult va fi ajustat deficitul de cont curent si de gradul de reinnoire a liniilor de credit pentru sectorul... mai mult
Miercuri, 11 Martie 2009, ora 13:53
Top stiri din Economie
Top stiri
Termeni si conditii|Confidentialitate|Cookie
