Guvernatorul Bancii Centrale a Sloveniei, Bostjan Jazbec, a afirmat ca va lua in considerare solicitarea unui ajutor extern, in cazul in care costurile de finantare ale tarii raman ridicate, transmit AFP si BBC.
Bancile slovene, detinute in principal de stat, se chinuie in prezent cu credite neperformante in valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, echivalentul a 22,5% din PIB.
Declaratiile oficialului vor alimenta probabil speculatiile ca Slovenia ar putea sa devina a sasea tara din zona euro care solicita un program de asistenta financiara, dupa Cipru, Spania, Portugalia, Irlanda si Grecia.
Guvernatorul Bancii Sloveniei a dat asigurari ca autoritatile de la Ljubljana fac totul pentru reducerea costurilor de finantare ale tarii.
"Daca aceste eforturi nu vor avea succes, exista posibilitatea de a solicita ajutor prin diverse programe", a adaugat Bostjan Jazbec.
Toate statele din zona euro au optiunea de a cere ajutor financiar de la Mecanismul European de Stabilitate (MES), infiintat in 2012 in ideea de a oferi asistenta financiara statelor membre aflate in dificultate.
Premierul sloven Alenka Bratusek a recunoscut in Parlament ca suma necesara pentru salvarea bancilor este "complet necunoscuta".
Intr-o declaratie acordata agentiei de presa din Slovenia, STA, Alenka Bratusek a afirmat: "Pregatim intensiv masurile de care este nevoie pentru a evita recurgerea la ajutor extern".
Guvernatorul Bancii Centrale a Sloveniei a revizuit in scadere... mai mult
Miercuri, 09 Octombrie 2013, ora 09:45
Uniunea Europeana redacteaza noi reguli pentru salvarea bancilor, care mentioneaza ca tarile care se confrunta cu posibile falimente bancare vor trebui sa aiba in continuare o contributie substantiala la salvarea bancilor cu probleme.
Propunerea oficialilor UE ar forta tarile cu probleme ori sa investeasca in banci alaturi de Mecanismul European de Stabilitate (MES), ori sa ofere garantii acestuia in cazul unor eventuale pierderi, scrie
Financial Times.
O astfel de masura ar ridica intrebari pe pietele financiare in legatura cu angajamentul liderilor UE de a rupe cercul vicios intre criza bancilor si cea a datoriilor suverane.
In Irlanda, Cipru si Spania, milioanele de euro din bugetele nationale necesare pentru salvarea bancilor au dus la o crestere exploziva a datoriilor suverane, rezultand in nevoia acestor state de a solicita o salvare europeana sau ajutoare externe.
Aceasta propunere la care au avut acces ziaristii FT contrazice speranta ca noul Mecanism European de Stabilitate va schimba radical situatia actuala, printr-o recapitalizare directa a bancilor fara a impune presiuni financiare asupra natiunilor suverane.
In schimb, documentul oficial ar forta statele fie sa investeasca banii proprii in bancile cu probleme inainte de interventia MES, fie ca, in cazul in care nu ar avea suficiente fonduri, sa garanteze MES returnarea imprumutului.
Oficialii europeni nu au dorit sa comenteze, precizand doar ca proiectul final urmeaza sa fie realizat... mai mult
Luni, 14 Ianuarie 2013, ora 12:25
Ministrii din zona euro si-au dat acordul final asupra pachetului de salvare destinat bancilor spaniole pentru suma de 100 miliarde de euro.
Decizia de azi, luata in urma unei intruniri realizate prin video-conferinta, este prima in care Fondul European de Stabilitate Financiara va juca rolul principal. FESF poate acum sa stranga 30 de miliarde de euro, inclusiv 10 miliarde de rezerva pe care sa ii tina in cufere pentru situatii de urgenta, conform intelegerii de vineri, scrie Bloomberg.
Bancile spaniole vor primi banii odata ce vor realiza o serie de planuri de restructurare pentru care au nevoie de acordul UE.
Costul salvarii bancilor Spaniole
Salvarea bancilor este un element cheie in eforturile Spaniei de a-si mentine accesul catre pietele fiannciare si sa limiteze contagiunea crizei datoriilor suverane. Premierul Mariano Rajoy a inceput deja sa schiteze planul economic al Spaniei pentru urmatoarele 18 luni pe masura ce se confrunta cu presiuni din partea poporului, dar si din partea investitorilor, care au impins costul de creditare al Spaniei la peste 7 procente.
"Daca programul de salvare pentru Spania va ajuta la calmarea pietelor si la reducerea costului de finantare a datoriei inca nu se stie", a scris economistul sef al Barclays Capital pentru Europa de Sud, Antonio Garcia Pascual.
Programul de salvare a bancilor spaniole va incepe prin intermediul FESF care mai are 240 de miliarde de euro in cont, pe masura ce Mecanismul de Stabilitate... mai mult
Vineri, 20 Iulie 2012, ora 16:15
Pentru premierul Spaniei, Mariano Rajoy, majorarea impozitului pe vanzari este "o absurditate", acesta lovind direct in puterea de cumparare a consumatorilor, ii pedepseste pe cei saraci si reduce cresterea economica. Atunci de ce creste TVA-ul cu trei puncte procentuale pana la 21%?
Unul din motivele din spatele deciziei este deficitul bugetar de 8,9% din PIB in 2011. Un altul este ca, pe masura ce premierul Rajoy apeleaza la partenerii din Uniunea Europeana pentru a salva bancile spaniole, libertatea sa de a aplica propriile politici economice scade. Marirea TVA-ului este comanda directa a noilor sefi ai Spaniei, cu sediul la Bruxelles, scrie The Economist.
Aceasta masura sta la baza reducerilor bugetare de 65 de miliarde de euro programate pentru urmatorii doi ani si jumatate de guvernul de la Madrid. Impozitul pe venit a fost majorat la inceputul mandatului lui Rajoy. "Aceste masuri nu sunt placute, dar sunt necesare", a precizat premierul, recunoscand insa ca masurile pe care le ia acum sunt contrare celor pe care si le propusese in urma cu mai mult timp.
Cea mai recenta majorare a costului de imprumut pe zece ani al Spaniei la peste 7 procente, prag considerat nesustenabil, a impus si adoptarea imediata de masuri.
O prima versiune a memorandumului care insoteste ajutorul primit de Spania a ajuns in presa in urma cu cateva zile, precizand ca ministrii de finante ai zonei euro au fost de acord cu majorarea tintei de deficit a Spaniei pentru 2012 la 6,3%... mai mult
Duminica, 15 Iulie 2012, ora 12:36
Seful Bancii Mondiale, americanul Robert Zoellick, a afirmat duminica dupa-amiaza ca planul de salvare a sistemului bancar spaniol a fost "prost executat" si a reprezentat o ocazie pierduta pentru a pune capat crizei europene a datoriilor.
Adresandu-se liderilor din mediul de afaceri, in ajunul summitului G20 ce va avea loc luni si marti in Mexic, Zoellick a atras atentia ca Europa trebuie sa-si amelioreze raspunsul institutional pentru a linisti pietele.
"Oricine stie ca aceasta reuniune intervine intr-un moment extrem de critic si ca asteptam de la Europa sa ne spuna ce va face", a mentionat el in prezenta liderilor din lumea afacerilor convocati intr-un "B20" (B de la Business), in localitatea Los Cobos din Mexic.
"Pietele stiu sa gestioneze riscurile pe care le cunosc. Dar riscul pe care il cream este acela ca modelul deciziilor noastre politice sporeste incertitudinea si face ca pietele sa fie mai nervoase, fapt cu consecinte negative", a subliniat el.
Citand ca exemplu planul de salvare a bancilor spaniole, Zoellick a apreciat ca "executia acestuia a fost foarte proasta". In opinia sa, pietele nu au inteles bine "rolul jucat de diferitele mecanisme de stabilitate din zona euro, fondurile de salvare si banca centrala".
"Au utilizat munitie grea si le-au distrus", a afirmat seful Bancii Mondiale.
Tarile din zona euro au decis saptamana trecuta sa ajute Spania cu un plan de salvare a bancilor bazat pe imprumuturi de pana la 100 de miliarde de euro, dar... mai mult
Luni, 18 Iunie 2012, ora 09:31
Dupa o revenire spectaculoasa a burselor si o apreciere generoasa a monedei euro ca reactie la stirea privind pachetul de 100 miliarde de euro destinat salvarii bancilor spaniole, castigurile au inceput sa se tempereze.
Planurile de salvare a tarilor care se confrunta cu o accentuata criza a datoriilor suverane au oferit liniste si incredere investitorilor pentru perioade scurte de timp. Situatia insa s-a schimbat in scurt timp din cauza cercului vicios de cresteri economice incete sau inexistente si a cresterii datoriillor. Astfel, cea mai recenta masura de salvare a sistemului bancar spaniol a oferit cea mai scurta perioada de relaxare, scrie Reuters.
Primul pachet de salvare a Greciei din 2010 a cauzat o revenire a indicelui Standard & Poor's 500 cu 1,3% in a doua zi, dar ajutoarele ulterioare au avut reactii mai timide.
Reactia de dupa salvarea sistemului bancar spaniol a fost cea mai temperata dintre toate, mai ales daca luam in considerare marimea ajutorului. Actiunile americane au inregistrat pierderi dupa prima ora de tranzactionare si au continuat sa scada.
"Chiar si cei mai critici analisti au fost surprinsi de cat de repede au refuzat investitorii sa isi arate indiferenta fata de acest plan de salvare", a spus un analist de curs valutar al Westpac Securities. Richard Franulovich.
Indicele SPX a pierdut 1,3%, iar euro s-a depreciat cu 0,2%, in timp ce indicii europeni STOXX 50 si IBEX 35 au avut de asemenea de suferit.
Pachetele de salvare... mai mult
Marti, 12 Iunie 2012, ora 12:49
Ministrii de Finante din zona euro vor organiza o conferinta pentru a discuta despre planul de salvare al bancilor spaniole.
Madrid ar putea cere oficial ajutor si asistenta financiara pentru a rezolva problemele din sistemul bancar, sustin surse oficiale UE, citate de bbc.com.
Pana acum Spania a negat zvonurile legate de un plan de salvare european pentru recapitalizarea bancilor spaniole.
Fondul Monetar International (FMI) a estimat vineri ca bancile din Spania au nevoie de o injectie de lichiditati de cel putin 40 miliarde euro.
FMI a anuntat vineri ca testul de stres a aratat ca sectorul financiar spaniol este bine gestionat, dar vulnerabil.
Autoritatile UE au minimalizat declaratiile potrivit carora Spania ar putea cauta ajutori incepand cu acest weekend. Pe de alta parte, intr-un interviu acordat unui post de radio portughez, vicepresedintele Bancii Centrale Europene, Vitor Constancio, a apreciat ca un ajutor va fi cerut in scurt timp.
"Se asteapta ca Spania sa formuleze o cerere de ajutor exclusiv pentru recapitalizarea bancilor", a spus Constancio. mai mult
Sambata, 09 Iunie 2012, ora 16:33
Raportul Fondului Monetar International (FMI), care urmeaza sa fie publicat luni, estimeaza intre 40 si 80 de miliarde de euro suma necesara pentru salvarea bancilor spaniole, scrie in editia sa de joi ziarul spaniol ABC, preluat de AFP.
FMI ia in calcul doua scenarii, precizeaza ziarul, care citeaza surse care au avut acces la raport.
Primul scenariu tine cont de situatia actuala si are in vedere suma de 40 de miliarde dolari destinata nevoilor unui grup de zece banci, intre care si Bankia, pe care guvernul spaniol intentioneaza sa o salveze cu un ajutor istoric de peste 23 de miliarde de euro.
Al doilea scenariu prevede o situatie mai tensionata, in cazul unei recesiuni severe, si care implica suma de 80 de miliarde de euro pentru salvarea sistemului financiar spaniol, scenariu pe care surse spaniole intervievate de ziar l-au descris ca fiind "ireal".
Madridul va lua o decizie in termen de cincisprezece zile in ceea ce priveste recapitalizarea bancilor sale si, prin extensie, in legatura cu o eventuala solicitare de ajutor international, a declarat miercuri ministrul de finante spaniol, Luis de Guindos, in Parlamentul European de la Bruxelles.
In plus fata de raportul FMI, Madridul astepata de asemenea auditul a doua cabinete private Roland Berger si Oliver Wyman privind nevoile sale pentru redresarea bancilor.
Dupa solicitarea de asistenta financiara formulata in luna mai de Bankia, a treia banca a tarii, Spania se afla in centrul ingrijorarilor... mai mult
Joi, 07 Iunie 2012, ora 20:17
Guvernatorul bancii centrale a Spaniei, Miguel Angel Fernandez Ordonez, va demisiona pe 10 iunie, cu o luna inainte de expirarea mandatului, in timp ce autoritatile de la Madrid incearca sa restaureze credibilitatea institutiei pe fondul celei mai grave crize bancare din istoria tarii.
Reputatia Bancii Spaniei a fost distrusa de criza din sectorul bancar spaniol, sufocat de credite neperformante dupa prabusirea pietei imobiliare. Criza din banci ameninta sa impinga Spania catre un acord de finantare externa de o anvergura fara precedent, care ar pune sub semnul intrebarii supravietuirea monedei euro.
Cea mai recenta umilire a bancii centrale de la Madrid a avut loc saptamana trecuta, cand guvernul spaniol a cedat presiunilor europene si a contractat auditori independenti pentru a examina situatia bancilor din tara, sub premisa lipsei de incredere in evaluarile "autohtone" efectuate de Banca Spaniei.
Politicienii puterii si ministrii cabinetului Rajoy au dat vina "pentru toate relele" pe Ordonez, al carui mandat de sase ani ar fi trebuit sa se incheie la 12 iulie.
Atacurile politice la adresa bancii centrale au subminat credibilitatea Spaniei pe pietele internationale, intr-o perioada in care costurile de finantare erau oricum aproape de niveluri nesustenabile tocmai din cauza riscurilor din sectorul bancar.
Ordonez a cerut sa-si apere prestatia in fata parlamentului, insa partidul de guvernare i-a blocat solicitarea. Politicienii l-au criticat pentru... mai mult
Miercuri, 30 Mai 2012, ora 11:52