Guvernul a aprobat, in sedinta de vineri seara, majorarea salariului minim brut cu 150 de lei, de la 2.080 de lei la 2.230 de lei/ luna, incepand de la 1 ianuarie 2020, ceea ce reprezinta o crestere de 7,2% fata de luna decembrie 2019.
Raportat la venitul net, acest avans inseamna 83 de lei in plus la suma primita "in mana" (de la 1.263 de lei la 1.346 de lei).
Guvernantii au transmis ca majorarea s-a realizat dupa o formula de calcul care ia in considerare cresterea productivitatii muncii si rata inflatiei.
Actul normativ prevede si faptul ca, incepand de anul viitor, pentru persoanele incadrate pe functii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime in munca de cel putin un an in domeniul studiilor superioare, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in care nu sunt incluse si sporurile si alte adaosuri, se mentine la 2.350 lei lunar.
Orban vs Dancila - 83 vs 100
Dupa ce Guvernul Dancila a picat prin motiune de cenzura, social-democratii au anuntat ca intentioneaza sa creasca prin ordonanta de urgenta salariul minim net cu 100 de lei, incepand de la 1 ianuarie.
Masura a fost intens criticata, la acea vreme, de liderul PNL Ludovic Orban, care a mentionat ca un guvern demis nu are dreptul sa ia decizii cu impact major in economie ca aceasta.
"Mai era cineva prin 1989 care mai dadea cate 100 de lei sau cate un leu... Baietii astia nu inteleg, oamenii astia nu inteleg ca ei au fost demisi prin motiune de cenzura, ca nu... mai mult
Luni, 16 Decembrie 2019, ora 00:00
Complexul Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producatori de energie din tara, a majorat salariile de baza brute pentru circa 3.800 de angajati, din totalul de 13.300 de salariati.
"Incepand cu data de 1 ianuarie 2018, pentru respectarea prevederilor HG nr.846/2017 prin care salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata s-a stabilit la valoarea de 1.900 lei lunar, la care se adauga sporurile cu caracter permanent si nepermanent, precum si o compensatie financiara, CE Oltenia a majorat salariile de baza brute pentru un numar de circa 3.800 de angajati", se arata intr-un comunicat publicat pe site-ul companiei.
De asemenea, in urma negocierii cu sindicatele, CE Oltenia a incheiat in decembrie 2017 un act aditional la Contractul Colectiv de Munca prin care, pentru mentinerea salariului net, calculat in baza prevederilor fiscale anterioare intrarii in vigoare a OUG nr.79/2017, "fiecare salariat al CE Oltenia beneficiaza lunar de o compensatie bruta egala cu influenta asupra salariului net, determinata de transferul obligatiilor privind contributiile sociale datorate de angajator la angajat".
Astfel, reprezentantii producatorului de energie spun ca, in luna ianuarie, drepturile salariale ale angajatilor CE Oltenia au fost acordate cu mentinerea castigului net calculat in baza prevederilor anterioare aplicarii OUG nr.79/2017.
Totusi, in cazul acordarii unor contributii lunare, angajatul nu are aceleasi drepturi salariale ca in cazul in care salariul brut... mai mult
Sambata, 24 Februarie 2018, ora 10:12
Guvernul Sorin Grindeanu a marit salariile cadrelor universitare, incepand de la 1 ianuarie 2017, cu o medie de 15%. Insa costurile cad pe Universitati. Care au de ales: fie maresc taxele de studii pentru cresterea salariilor profesorilor, fie banii sunt luati de la bugetele de Cercetare.
Generozitatea executivului nu a fost insotita insa si de o suplimentare a alocarilor pentru sistemul universitar, astfel incat fiecare institutie de invatamant superior se descurca cum poate - cei mai multi, redistribuind spre salarii banii destinati cercetarii si dotarii laboratoarelor, scrie Curs de Guvernare.
Solutiile sunt provizorii, fiindca nimeni nu are fonduri pentru a suporta la infinit masura - daca Executivul nu va face o rectificare pentru asigurarea sumelor lipsa, universitatile ar putea fi obligate sa ia in considerare si varianta cresterii taxelor de scolarizare pentru locurile cu plata sau reducerea semnificativa a numarului acestor locuri.
Efectul va fi, potrivit rectorului Marile Pirtea, de la Universitatea de Vest Timisoara (UVT), o scadere a calitatii pregatirii absolventilor de invatamant superior, deoarece multi tineri vor opta pentru facultati mai putin performante, dar accesibile financiar, sau se vor angaja pentru a putea suporta taxele.
Asta, in cazul tinerilor care vor alege in viitor facultatea. Pentru cei deja inregistrati, care sunt cel putin in anul I de studii, o crestere a taxelor ar putea echivala cu abandonul.
Iar Romania se confrunta deja... mai mult
Luni, 20 Februarie 2017, ora 20:18
Romania ocupa locul sase intre statele UE in ceea ce priveste taxarea salariului de referinta, care reprezinta 67% din cel mediu, pentru o persoana singura si fara copii in ingrijire.
Diferenta de 43,5% intre suma bruta care figureaza in contract si cea neta ("bani in mana"), denumita in limba engleza "tax wedge", este semnificativ mai ridicata decat in majoritatea tarilor Uniunii si peste toate tarile din regiune, cu exceptia Ungariei.
Guvernul a decis: Creste salariul minim pe economie - vezi de cand si cu cat
Diferenta de salarizare pentru un muncitor neinsurat si fara copii care are un castig salarial de 67% din media nationala (%):
Mai mult, din datele oferite recent de Eurostat in lucrarea "Taxation Trend in Europe 2015", rezulta ca nivelul de taxare in Romania a crescut de la 40,9% in anul 2008 spre 43,5% in anul 2013, datele pentru 2014 nefiind disponibile pentru includerea in statistica UE.
Cel mai probabil, pe fondul cresterii sustinute a salariului mediu ...citeste mai departe despre "Impozitul pe salarii in Romania si UE: Diferenta dintre suma bruta si banii in mana" pe Ziare.com mai mult
Luni, 04 Ianuarie 2016, ora 10:05
Inca o lege din pachetul de masuri Dodd-Frank, emis in 2010 de americani, a primit aprobarea Securities and Exchange Commission (SEC) pentru a fi pusa in aplicare.
Companiile au aflat miercuri, 5 august, ca de acum vor fi nevoite sa raporteze diferentele inregistrate intre salariul unui muncitor obisnuit din firma si cel al directorului executiv, anunta The Telegraph.
Diferente uriase
O statistica a Institutului de Politici Economice din Statele Unite, efectuata pentru perioada anului 2013, demonstreaza ca diferentele salariale din interiorul companiilor sunt gigantice.
In acel an, diferenta medie intre salariul unui angajat dintr-o companie si cea a directorului executiv a fost de 295,9 ori mai mare in favoarea ultimului.
Analistii institutului au descoperit ca intr-un sfert de secol, intre 1978 si 2013, salariile directorilor au crescut cu 973 de procente. Ritmul inregistrat in aceeasi perioada in cresterea salariala la muncitori a fost de doar 10,2%.
Dezvaluirile ar putea alimenta tirada dusa de investitorii din companiile americane, acestia aratandu-se revoltati de contractele salariale imense si beneficiile acordate unor directori.
"Dezvaluirea diferentelor salariale ar trebui sa reprezinte o informatie de valoare pentru investitori si alti actori din piata de capital", a apreciat Kara Stein, membru SEC.
Cireasa de pe tort
In cateva cazuri, investitorii au reusit sa blocheze acordarea unor pachete salariale de ordinul milioanelor de dolari... mai mult
Joi, 06 August 2015, ora 11:07
Dincolo de toata agitatia starnita de lansarea programului de relaxare cantitativa al Bancii Centrale Europene, oficialii din zona euro par sa ignore cu desavarsire un eveniment alarmant petrecut de curand in Japonia, alta tara adepta a acestei politici monetare neconventionale: scaderea salariilor.
Salariile japonezilor au scazut din nou in luna ianuarie, veniturile acestora ajustate in functie de inflatie fiind acum cu 7,5% mai mici decat erau in 2008, inainte de declansarea crizei globale.
Jumatate din procesul de devalorizare s-a petrecut pe fondul relaxarii cantitative initiate de Banca Japoniei, iar acest lucru ar trebui sa constituie un semnal de alarma pentru liderii europeni, arata Wall Street Journal.
Conditii asemanatoare
Peisajul economic din Japonia anului 2013 si cel actual din zona euro seamana destul de mult incat sa ne permita sa vorbim de un scenariu copiat aproape la indigo.
Japonia se afla in deflatie, un fenomen care ameninta serios intreg continentul european in acest moment.
Japonezii s-au alarmat in momentul in care yenul s-a apreciat pana la pragul de 77 de unitati in raport cu dolarul, iar presedintele BCE Mario Draghi a precizat inca din martie 2014, ca un curs de 1,38 dolari/euro "implica o restrangere a conditiilor monetare, cu un impact negativ asupra inflatiei si ca o potentiala amenintare asupra revigorarii economice in zona".
Atat Banca Japoniei cat si BCE au mizat pe relaxarea cantitativa si deprecierea monedelor in... mai mult
Marti, 17 Martie 2015, ora 15:09
2Institutul National de Statistica a dat publicitatii o serie cuprinzatoare de date referitoare la costul fortei de munca pe anul trecut.
Sectorul public concentreaza peste un sfert din salariati. Numarul mediu al salariatilor a fost anul trecut de 4,4 milioane de persoane, cu doar 0,7 mii in plus fata de anul precedent, potrivit cursdeguvernare.ro.
In schimb, la finalul lui 2013, cresterea era perceptibila, fiind consemnate (din motive sezoniere) 4,8 milioane de persoane (cu 23,9 mii mai mult fata de finele lui ...citeste mai departe despre "Ce salarii castiga bugetarii din Romania - situatia pe judete" pe Ziare.com mai mult
Marti, 30 Septembrie 2014, ora 13:28
Odata ce perioada de recesiune a fost depasita, noile motive de ingrijoare in sectorul economic tind sa se indrepte spre mentinerea prelungita a aceluiasi nivel de salarizare. Valul de discutii ce vizeaza tema inghetarii salariilor framanta in special sectorul bancar din statele membre OECD.
Monitorizarea anuala efectuata de Organizatia Economica de Cooperare si Dezvoltare indica o crestere a salariilor doar prin prisma indexarilor in raport cu inflatia pe intreaga perioada a anilor 2010-2013. In America de Nord, cresterea salariala poate fi caracterizata ca una timida, in timp ce in zona euro si in Japonia putem vorbi de o reducere a acestora, reflecta un articol recent din revista The Economist.
Ajustari inevitabile
Masura de inghetare sau chiar de scadere a nivelului salarial din statele dezvoltate poate fi descrisa ca fiind una dureroasa, dar inevitabila. Cresterea in timp a salariilor a fost motivata de cresterea productivitatii economice, numai ca, la declansarea recesiunii, unele state s-au trezit practicand o politica salariala la un nivel prea ridicat in comparatie cu productivitatea muncii inregistrata, asa cum a fost cazul Marii Britanii in 2007.
Inclusiv statele afectate de criza din zona euro au trebuit sa isi revizuiasca politica in privinta costurilor cu forta de munca pentru a compensa lipsa de competitivitate in raport cu mult mai dezvoltatele economii nordice ale regiunii. Reducerea salariilor a fost singura masura ce putea fi luata, din... mai mult
Luni, 08 Septembrie 2014, ora 16:50
Comisia Nationala de Prognoza (CNP) a publicat prognoza de iarna pentru perioada 2013-2016, care contine estimari oficiale legate de activitatatea economica a Romaniei.
Aceasta proiectie, publicata pe site-ul CNP, contine unele estimari revizuite negativ, in comparatie cu prognoza de toamna, aparuta in noiembrie 2012.
Produsul intern brut
Pentru 2013, institutia prognozeaza un produs intern brut de 623,3 milioane de lei, consemnand, astfel, o crestere de 1,6% fata de 2012 (585,2 milioane de lei).
In 2014, PIB-ul va urca cu 2,2%, pana la 660,6 milioane de lei, in timp ce, in 2015, avansul va fi de 2,8%, pana la 696,3 milioane de lei. In 2016, economia va avansa cu 3% (734,7 milioane de lei), conform CNP.
Comparativ, in prognoza de toamna, cresterea economica pentru 2013 era de 2%.
Citeste mai multe despre Prognozele oficiale pe 2013, reduse din nou: Curs, crestere economica, inflatie, salarii si somaj pe Ziare.com mai mult
Miercuri, 06 Martie 2013, ora 09:26