Dolarul a consemnat, joi, 31 decembrie, cea mai mare scadere dupa 2017, punand capat unui an haotic, in care moneda a fost folosita ca plasament sigur in martie, cand panica provocata de raspandirea Covid-19 a atins nivelul maxim in Statele Unite, inainte de a scadea in urma masurilor de stimulare fara precedent luate de Rezerva Federala (Fed) pentru sustinerea economiei, transmite Reuters.
Moneda americana a atins in martie un maxim al ultimilor trei ani, de 102,99, fata de un cos de monede, inainte de a incheia anul la 89,96, in declin cu 6,77% pe ansamblul anului, si cu 12,65% fata de maximul din martie.
Atractivitatea dolarului a scazut ca urmare a imbunatatirii perspectivelor economice, pe fondul inceperii campaniilor de vaccinare, a dobanzilor extrem de scazute si a achizitiilor de obligatiuni ale Fed.
Alti factori care vor afecta atractivitatea dolarului in 2021 sunt asteptarile referitoare la adoptarea unor masuri de stimulare suplimentare de catre autoritatile americane si cresterea deficitului bugetar si al celui de cont curent.
"Ma astept ca dolarul sa se deprecieze in continuare in urmatorii cativa ani, in conditiile in care Fed va mentine dobanzile la zero si bilantul contabil urias", a declarat Kevin Boscher, director pentru investitii la firma de administrare a activelor Ravenscroft.
"Magnitudinea acelor deficite minimizeaza orice alta economie majora", a spus acesta.
Euro a incheiat tranzactiile la 1,2215 dolari pe unitate, in urcare cu... mai mult
Vineri, 01 Ianuarie 2021, ora 09:14
Exploziile din portul Beirut au cauzat pagube si pierderi economice cuprinse intre 6,7 si 8,1 miliarde de euro, iar Libanul are nevoie urgent de 605 pana la 760 de milioane de dolari pentru a se redresa, potrivit unei estimari publicate luni de Banca Mondiala (BM), relateaza AFP.
Exploziile de la 4 august, care au devastat o mare parte a portului si nu numai, au cauzat pagube materiale in valoare de 3,8 pana la 4,6 miliarde de dolari., in timp ce pierderile economice, care rezulta din scaderea productiei diverselor sectoare ale economiei reprezinta intre 2,9 si 3,5 miliarde de dolari, arata aceasta "evaluare rapida a pagubelor sinevoilor" ("Rapide damage and needs assessment") realizata impreuna de catre ONU si Uniunea Europeana (UE) in perioada 5-31 august.
Sectoarele cele mai grav afectate sunt locuintele, transporturile si patrimoniul cultural - inclusiv situri religioase si arheologice, monumente nationale, teatre, arhive, biblioteci si alte monumente -, precizeaza BM in comunicatul care insoteste raportul, publicat inaintea celei de a doua vizite a presedintelui francez Emmanul Macron in Liban, luni seara.
Institutia de la Washington a estimat nevoile de reconstructie imediate - pana la sfarsitul anului - de la 605 la 760 de milioane de dolari si de la 1,18 la 1,46 de miliarde in anul 2021.
Sectorul transporturilor are ce amai mare nevoie de ajutor, urmat de cultura si locuinte.
Pe plan macroeconomic, BM noteaza ca "explozia a antrenat trei efecte... mai mult
Luni, 31 August 2020, ora 14:21
Tribunalul Maramures a obligat Statul Roman sa le resituie unui moldovean cu dubla cetatenie (moldoveneasca si ucraineana) si sotiei sale ucrainence aproape 400.000 de dolari, confiscati in 2017 la granita cu Ucraina. Banii nu au fost declarati la intrarea in tara, fiind gasiti cu ocazia controului vamal sub rotata de rezerva a Maserati-ului cu care cei doi au intrat in Romania.
1 mai 2017. Vamesii romani de la Biroul Vamal Sighetu-Marmatiei anunta ca in urma unui control realizat la intrarea in tara asupra unui Maserati inmatriculat in Ucraina "au descoperit 400.000 USD intr-o cavitate a autoturismului, amplasata in portbagajul acestuia, sub locasul rotii de rezerva". Masina era condusa de un tanar de 24 de ani, cu dubla cetatenie, moldoveneasca si ucraineana. Tanarul era insotit de sotia sa, o ucraineanca in varsta de 23 de ani.
Pentru ca, potrivit legii, orice suma mai mare de 10.000 de euro trebuie declarata la intrarea in tara, lucru pe care soferul Maserati-ului si sotia sa nu l-au facut, vamesii i-au amendat cu 5.000 de lei pe fiecare dintre ocupantii masinii. In plus, dupa ce i-a lasat fiecaruia o suma echivalenta cu 10.000 de euro, vamesii au confiscat suma de 378.130 de dolari.
Moldoveanul si sotia sa au contestat in instanta procesul-verbal intocmit de vamesii de la Sighet, cerand restituirea banilor. In proces, cei doi au aratat ca banii au o provenienta legala si erau adusi in Romania pentru a fi depusi la banca in vederea achizitiei unor utilaje. Cei... mai mult
Luni, 22 Iunie 2020, ora 11:03
Sefa FMI, Kristalina Georgieva, a spus vineri ca lumea este deja in recesiune, iar pietele emergente au nevoie de 2,5 mii de miliarde de dolari. De asemenea, dolarul a inregistrat cea mai mare scadere saptamanala din ultimul deceniu, vineri, din cauza crizei globale provocata de coronavirus.
Georgieva a spus, in cadrul unei conferinte de presa, ca tarile din pietele emergente au nevoie de cel putin 2,5 mii de miliarde de dolari pentru a-si reveni din aceasta recesiune provocata de pandemie, informeaza Reuters.
Totodata, sefa FMI a precizat ca rezervele interne si imprumuturile de pe pietele locale vor fi insuficiente pentru a acoperi aceste nevoi, astfel ca vor fi necesare finantari substantiale de la FMI, de la alte institutii, dar si de la creditori bilaterali.
De asemenea, scaderea record a dolarului, cea mai mare din martie 2009 incoace, vine si ca urmare a deciziei Camerei Reprezentantilor, de vineri, de a aproba un pachet de 2,2 mii de miliarde dolari, ajutoare pentru persoane fizice si firme, in contextul crizei provocate de coronavirus, mai scrie Reuters.
Pachetul de ajutor este cel mai mare din istoria Americii, astfel ca declinul de 3,9% inregistrat in aceasta saptamana a fost unul urias. ...citeste mai departe despre "FMI anunta ca lumea e deja in recesiune, iar dolarul a avut cea mai mare scadere din ultimul deceniu - e nevoie de mii de miliarde de dolari" pe Ziare.com mai mult
Sambata, 28 Martie 2020, ora 15:31
In fiecare zi, ne uitam cu frica la numarul bolnavilor si al mortilor din Italia, Spania, Franta. Europa este zguduita de o criza fara precedent in timpul vietii noastre. Iar aceasta criza este adancita de faptul ca am fost nepregatiti pentru ea.
Cand Italia a cerut ajutor pe 26 februarie, nu l-a primit de nicaieri. Nici de la alt stat membru, nici de la Comisia Europeana. A spus comisarul Lenarcic de ce, intr-un discurs in Parlamentul European: deoarece Comisia nu are propria ei rezerva de masti, de respiratoare sau echipament de protectie, "altfel Italia ar fi prima care le-ar primi". Si, intr-adevar, nu avea. Pana azi.
Astazi, dl Lenarcic a anuntat decizia Comisiei Europene de a infiinta rezerva strategica medicala de urgenta a UE prin RescEU, program din cadrul Mecanismului de Protectie Civila European.
De ce nu aveam pana azi o rezerva europeana de medicamente si echipamente?
RescEU a fost infiintat in noiembrie 2017 de Comisia Europeana, fiind gandit ca un sistem comun european de lupta contra dezastrelor naturale.
A inceput ca o rezerva comuna de capabilitati de protectie civila, precum avioane pentru stins incendii de padure, pompe de apa speciale, spitale de campanie si echipe medicale de urgenta.
Numai ca in timp, mai ales vara trecuta, in timpul devastatoarelor incendii de padure, s-a dovedit ca rescEU este insuficient dotat.
O asemenea rezerva strategica exista si in Statele Unite din 1998, aproape din intamplare, dupa ce presedintele Bill... mai mult
Vineri, 20 Martie 2020, ora 10:22
Adjunctul guvernatorului Bancii Centrale a Rusiei, Ksenia Yudaeva, a anuntat luni ca institutia a schimbat in ultimul an structura rezervelor de stat, in conformitate cu riscurile cu care considera ca se confrunta tara, transmite Reuters.
Din acest motiv, Banca Centrala a redus substantial ponderea dolarilor SUA in rezervele rusesti, a explicat Yudayeva.
Oficialul a adaugat ca Banca Rusiei se asteapta la o redresare a cresterii economiei in semestrul doi din 2019, in urma masivelor investitii ale statului.
In primul trimestru din 2019, PIB-ul Rusiei a inregistrat cel mai lent ritm de crestere din 2017, un fenomen pe care Yudayeva l-a atribuit majorarii TVA in acest an.
Dupa ce Washingtonul a impus anul trecut noi sanctiuni Rusiei, ministrul rus de Finante, Anton Siluanov, declara ca dolarul nu mai este un instrument demn de incredere pentru platile in comertul international. Oficialul rus si-a exprimat dubiile ca recunoasterea internationala a monedei SUA este demna de incredere si a declarat ca "nu exclude" posibilitatea trecerii la alte valute in comertul cu titei.
"Ne-am redus semnificativ investitiile in active americane. De fapt, dolarul, care este considerat o moneda internationala, devine un instrument riscant pentru plati", a avertizat Siluanov. mai mult
Luni, 20 Mai 2019, ora 17:10
Achizitiile de aur ale bancilor centrale, in frunte cu bancile centrale din Rusia si China, au atins in primul trimestru cel mai ridicat nivel din ultimii sase ani pe masura ce tarile incearca sa isi diversifice activele dincolo de dolari americani, transmite Bloomberg.
Consiliul mondial al aurului (WGC) a publicat joi un raport potrivit caruia achizitiile strategice de aur ale bancilor centrale au facut ca cererea mondiala de aur sa creasca cu sapte procente in primul trimestru pana la 1.053,3 tone.
In primele trei luni ale acestui an bancile centrale au achizitionat o cantitate de 145,5 tone de aur, cu 68% mai mult decat in perioada similara a anului trecut. Aceasta dupa ce pe parcursul anului 2018, bancile centrale au achizitionat 651,5 tone de aur, cea mai mare cantitate de dupa 1967.
"Am vazut o continuare a cererii puternice venita din partea bancilor centrale. Ne asteptam la un nou an bun in ceea ce priveste achizitiile bancilor centrale, dar voi fi placut surprins daca se vor ridica la nivelul din 2018", a declarat directorul de studii de piata de la WGC, Alistair Hewitt.
Potrivit Consiliului mondial al aurului, pe langa cumparatori obisnuiti precum bancile centrale din Kazahstan si Turcia, in primul trimestru al acestui an Ecuadorul a decis sa isi majoreze rezervele de aur pentru prima data dupa 2014 iar Qatarul si Columbia au facut si ele achizitii semnificative in primul trimestru.
Lista cumparatorilor de aur este dominata de tari care incearca sa... mai mult
Joi, 02 Mai 2019, ora 18:06
Ponderea dolarului american in rezervele valutare inregistrate la Fondul Monetar International a coborat in trimestrul al treilea la cel mai scazut nivel din ultimii cinci ani, in timp ce ponderea monedei euro in aceleasi rezerve a atins cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, arata datele publicate vineri de Fondul Monetar International (FMI), transmite Reuters.
De asemenea, partea yuanului in aceste rezerve a scazut pentru prima data in trimestrul al treilea de la debutul publicarii acestor cifre in trimestrul patru 2016. In schimb, rezervele detinute in yeni japonezi au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani.
Aceste rezerve, detinute de bancile centrale si utilizate in principal pentru apararea monedelor lor, au atins un total de 10.710 miliarde dolari in trimestrul al treilea, comparativ cu 10.510 miliarde dolari in trimestrul precedent. Rezervele detinute in dolari au ajuns la 6.630 miliarde dolari, adica 61,94% din rezervele alocate, in trimestrul al treilea de la 6.560 miliarde dolari, sau 62,4% din total, in trimestrul al doilea. Este vorba de cel mai mic nivel inregistrat dupa trimestrul patru 2013, arata datele FMI.
Pe pozitia a doua se situeaza moneda euro cu o parte de 20,48% din rezervele valutare in trimestrul al treilea, in crestere de la 20,25% in trimestrul precedent, acesta fiind cel mai ridicat nivel inregistrat dupa trimestrul patru 2014. Ponderea yenului japonez a urcat la 4,98% in trimestrul al treilea, de la 4,86% in trimestrul... mai mult
Luni, 31 Decembrie 2018, ora 12:11
Rezervele in dolari americani detinute de bancile centrale din intreaga lume nu s-au modificat semnificativ in al doilea trimestru al acestui an comparativ cu primul trimestru, arata datele publicate luni de Fondul Monetar International, informeaza Reuters.
Partea in dolari a rezervelor FMI se ridica la 3.760 miliarde de dolari in al doilea trimestru, fata de 3.766 miliarde de dolari in primul trimestru, ceea ce reprezinta aproximativ 61,9% din rezervele totale. In schimb, rezervele in euro au crescut de la 1.431 miliarde de dolari in primul trimestru pana la 1.466 miliarde de dolari, sau 23,8% din total. Incepand din 2009, cand ponderea in euro a atins nivelul maxim de aproape 28% din rezervele totale, procentul reprezentat de moneda unica a scazut constant ca urmare a crizei datoriilor suverane din zona unica.
Ponderea yenului japonez a scazut la 3,8% din rezervele totale in al doilea trimestru de la 3,9% in primul trimestru.
De asemenea, FMI a dezvaluit si ponderea ocupata de dolarul canadian si cel australian in rezervele bancilor centrale, in conditiile in care anterior aceste rezerve erau clasificate la "alte valute". In al doilea trimestru, rezervele in dolari canadieni ale bancilor centrale din intreaga lume se situau la 101 miliarde de dolari, in crestere fata de 98,5 miliarde de dolari in primul trimestru. Similar, rezervele in dolari canadieni au crescut pana la 108,8 miliarde de dolari de la 94,9 miliarde de dolari.
Publicarea acestor date face... mai mult
Marti, 01 Octombrie 2013, ora 09:24