Donald Tusk, presedintele Consiliului European, sustine ca sistemul de cote obligatorii pentru relocarea refugiatilor in Uniunea Europena s-a dovedit a fi "ineficient" si a generat "dezbinare" in randul statelor membre.
"Problema cotelor obligatorii a generat extrem de multa dezbinare, iar abordarea a primit o atentie disproportionata in lumina impactului sau direct. In acest sens, s-a dovedit a fi ineficienta", a mentionat Tusk intr-o scrisoare adresata membrilor Consiliului European, inaintea summitului de joi si vineri de la Bruxelles.
Presedintele Consiliului European le cere liderilor Uniunii Europene "sa gaseasca modalitati de combinare a responsabilitatii si a solidaritatii" si a vrea solutionarea problemei pana in iunie 2018.
In schimb, Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migratie, afaceri interne si cetatenie, a condamnat comentariile lui Tusk pe care le-a descris ca fiind "inacceptabile" si "anti-europene". Avramopoul a precizat ca scrisoarea lui Tusk "ignora toata munca pe care am depus-o in ultimii ani si submineaza unul dintre pilonii principali ai proiectului european, principiul solidaritatii".
In urma cu doi ani, Comisia Europeana a aprobat un plan privind relocarea a 160.000 de refugiati din Italia si Grecia in celelalte state membre UE, dar pana in prezent doar 30.000 de persoane au fost primite in alte tari.
Polonia, Ungaria si Cehia au refuzat sa accepte refugiati, iar Comisia Europeana s-a adresat Curtii Europene de... mai mult
Joi, 14 Decembrie 2017, ora 09:56
Parlamentul Ungariei a adoptat, marti, o rezolutie a Fidesz de respingere a decizia Parlamentului European privind impunerea unor cote obligatorii de relocare a imigrantilor in toate statele membre ale Uniunii Europene. Rezolutia a fost adoptata cu 142 de voturi pentru si doar 3 impotriva, parlamentarii Partidului Socialist, ai Coalitiei Democratice si ai formatiunii ecologiste LMP au refuzat sa voteze.
Szilard Nemeth, vicepresedintele Fidesz, a declarat ca votul a indicat clar faptul ca "intreaga aripa stanga s-a aliniat planului Soros". "Nationalistii radicali ai Jobbik neaga existenta planului Soros intr-o zi si il recunoaste in urmatoarea zi, ceea ce s-a intamplat la vot. Votul a aratat clar cine sustine planul Soros si care apara interesele Ungariei si suveranitatea tarii", a spus Nemeth. Fidesz considera ca gardul ridicat la granita cu Serbia reprezinta un exemplu de solidaritate la nivel de UE, pentru ca a scutit tarile vest-europene de povara migratiei.
La inceputul lunii noiembrie, Parlamentul European a aprobat un raport al Comisiei pentru Libertati Civile, Justitie si Afaceri Interne (LIBE), despre care guvernul ungar considera ca prezinta o idee distorsionata privind solidaritatea in fata migratiei, intrucat cere solidaritate fata de persoanele care intra ilegal pe teritoriul Uniunii Europene.
Curtea Europeana de Justitie a decis la 6 septembrie ca statele membre UE au obligatia de a accepta relocarea imigrantilor pe teritoriul lor, respingand... mai mult
Miercuri, 13 Decembrie 2017, ora 11:16
Comisia Europeana a decis, joi, trimiterea in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene a trei tari - Ungaria, Polonia si Republica Ceha - pentru ca nu si-au indeplinit obligatiile in ce priveste primirea de refugiati.
In momentele cele mai grave ale crizei migrantilor, UE a convenit un program temporar privind relocarea de urgenta a unor refugiati din Italia si Grecia, cu cote de primire pentru fiecare stat membru. Comisia le reproseaza celor trei state ca nu si-au indeplinit angajamentele, informeaza AFP.
"Ungaria nu a luat nicio masura de la debutul programului de relocare si Polonia nu a procedat la nicio actiune de relocare incepand din decembrie 2015. Republica Ceha nu a procedat la nicio relocare din august 2016 si nu a oferit niciun nou loc de peste un an", explica intr-un comunicat Comisia Europeana.
Executivul european, garant al tratatelor, a lansat deja doua avertismente in aceasta procedura de infringement impotriva celor trei tari. In absenta unui raspuns satisfacator din partea lor, Bruxelles-ul a decis sa trimita dosarul la Curtea de Justitie a UE.
Ungaria si Slovacia au incercat sa conteste mecanismul cotelor de refugiati la aceeasi instanta europeana, care a confirmat insa legalitatea masurii.
Masura se apropie de termenul de expirare si nou-sositii nu mai sunt eligibili. Dar au mai ramas inca "mii de persoane eligibile pentru relocare", dupa cum a reamintit joi, intr-o conferinta de presa, Frans Timmermans, prim-vicepresedintele Comisiei... mai mult
Vineri, 08 Decembrie 2017, ora 07:58
Liderul Partidului Lege si Justitie (PiS), Jaroslaw Kaczynski, a declarat sambata dupa-amiaza ca polonezii au dreptul moral sa le spuna "nu" refugiatilor, desi Comisia Europeana a lansat recent o procedura de infringement dupa refuzul Varsoviei de a primi cota de refugiati alocata de catre Bruxelles.
"Noi nu am exploatat tarile din care provin refugiatii care vin in aceste zile in Europa. Noi nu le-am folosit forta de munca si, in final, noi nu i-am invitat in Europa. Noi avem dreptul moral de a spune nu", a declarat Kaczynski la Conventia PiS, organizata in localitatea Przysucha, transmite Reuters.
Comisia Europeana a lansat luna trecuta o procedura de infringement impotriva Poloniei, Cehiei si Ungariei pentru ca au refuzat sa primeasca cotele de solicitanti de azil alocate de catre Bruxelles.
Din pozitia de lider al formatiunii de guvernamant, Kaczynski a criticat adeseori schema de relocare pentru migrantii din Uniunea Europeana.
De asemenea, acesta a spus ca nu va accepta ca formatiunea conservatoare sa fie catalogata drept antieuropeana, dupa ce a sustinut in urma cu 13 ani aderarea la UE.
"Faptul ca apreciem fondurile europene, asta nu inseamna ca am pierdut dreptul sa facem anumite evaluari, inclusiv cele legate de contextul istoric", a completat Kaczynski.
Liderul PiS s-a plans ca polonezii nu au primit niciodata compensatii pentru pierderile suferite in urma celui de-Al Doilea Razboi Mondial.
In timpul discursului, acesta a precizat ca... mai mult
Sambata, 01 Iulie 2017, ora 17:16
Oficialii de la Viena asteapta cu nerabdare raspunsul pe care Comisia Europeana va trebui sa il dea saptamana viitoare cu privire la cererea de extindere a perioadei de control la granitele Austriei pe termen nedeterminat.
Pentru ministrul austriac de Interne, Wolfgang Sobotka, cata vreme granitele externe ale UE nu sunt corespunzator securizate, tara sa va fio nevoita sa ia masuri suplimentare de protectie, anunta Deutsche Welle.
"In materie de securitate interna si ordine publica, pur si simplu sunt nevoit sa stiu cine intra la noi in tara", a explicat Sobotka, in cadrul unui interviu acordat cotidianului german Die Welt.
Comisia Europeana a aprobat la inceputul lunii februarie extinderea perioadei de control la granita pentru cinci state din spatiul Schengen - Germania, Austria, Suedia, Danemarca si Norvegia - pana la mijlocul lunii mai, dar Viena ar dori sa le mentina pe termen nedefinit.
Controalele la granita impuse de Austria si Germania au debutat inca din septembrie 2015, cand s-a inregistrat un varf al fluxului de refugiati sirieni care se indreptau spre Europa de vest.
Temerile actuale le oficialilor de la Viena se refera la un posibil fenomen de peregrinare a refugiatilor deja acceptati in unele state membre UE, dar si la reactivarea rutelor din Balcani.
In 2015, Austria a acordat azil unui numar de 90.000 de refugiati, fapt care a scutit Viena sa preia alti migranti redistribuiti prin acordul CE pana anul acesta.
In 2017 insa, Viena ar... mai mult
Miercuri, 26 Aprilie 2017, ora 12:41
Ungaria va ridica inca un gard de sarma ghimpata la granita cu Serbia, pentru a se apara de influxul de refugiati, care ar putea sa reapara pe ruta balcanica incepand cu aceasta primavara.
Pentru grupurile de refugiati din Orientul Mijlociu, Ungaria reprezinta o tara de tranzit catre tarile mai bogate din Europa de Vest, dar valul migrantilor a ajuns sa fie o adevarata problema pentru localnici si oficialii de la Budapesta, informeaza IB Times.
In 2015, Ungaria s-a trezit cu un numar de 1.800 de cereri de azil la suta de mii de locuitori, refugiatii alegand aceasta varianta care le permitea sa se se instaleze in prima tara din spatiul Schengen iesita in cale, urmand ca apoi sa-si continue traseul spre Vest in conditii mai lejere.
Insa teama de a nu trece prin criza refugiatilor izbucnita in Grecia, ca si spaima adapostirii unor celule teroriste latente aflate in drum spre Europa de Vest i-au fortat pe oficialii de la Budapesta sa blocheze accesul pribegilor intrati in tara pe ruta balcanica cu un gard de sarma ghimpata inalt de 4 metri si intins pe o lungime de 170 km.
De asemenea, in vara anului trecut, guvernul Orban a anuntat oficialii UE ca refuza preluarea refugiatilor in cadrul programului de relocare stabilit de Bruxelles.
Acum, Budapesta pregateste un nou gard de sarma ghimpata care sa dubleze bariera de la granita cu Serbia de teama deteriorarii relatiilor dintre tarile vest-europene si Turcia, fapt care ar putea suspenda in cele din urma si acordul... mai mult
Luni, 20 Martie 2017, ora 18:03
Modelul zidurilor si gardurilor de sarma ghimpata ridicate de guvernul de la Budapesta in fata puhoiului de refugiati din Orientul Mijlociu este e cale sa isi gaseasca un correspondent in planurile cabinetului de la Londra.
Conform unor informatii aparute in presa, britanicii vor sa ridice un zid inalt de ciment in Calais-Franta, chiar la intrarea in eurotunel, cu scopul de a-i impiedica pe refugiati sa se mai strecoare in Regatul Unit, informeaza CNBC.
Ministrul pentru Probleme de Imigratie, Robert Goodwill, a fost citat de ziarele britanice in timp ce explica in fata Parlamentului ca este dispus sa aloce fonduri pentru ridicarea unui zid de 4 metri inaltime, intins pe un kilometru, care sa stea in calea imigrantilor.
Gardul ar urma sa fie construit de-a lungul caii ferate care intra in portul comercial Calais. Aceasta este o zona prin care imigrantii stationati la marginea orasului francez reusesc sa se strecoare la bordul trailerelor de marfa care se indreapta spre feriboturile ce merg spre Anglia.
In zona, tabara "Jungla din Calais" a ajuns sa adaposteasca peste 30.000 de refugiati din Orientul Mijlociu, majoritatea visand sa isi croiasca drum peste Canalul Manecii, pana in Marea Britanie.
Tabara a fost inconjurata in urma cu cateva luni de un gard de sarma pentru a preveni fuga imigrantilor catre trenurile de marfa ce se indreapta spre port, dar aceasta masura s-a dovedit inutila.
Noul zid pe care Goodwil se declara dispus sa il finanteze ar urma sa... mai mult
Miercuri, 07 Septembrie 2016, ora 17:00
Pentru unii dintre pribegii pusi pe drumuri de ororile razboaielor din Orientul Mijlociu sau Africa de Nord sansa de a ajunge in Europa nu inseamna neaparat si sfarsitul dramei.
Inclusiv Germania, o destinatie ravnita de majoritatea refugiatilor de razboi, a devenit un taram plin de pericole, dupa cum relateaza Deutsche Welle. In prima jumatate a anului, aproape 9.000 de azilanti minori au disparut fara urma dupa ce au intrat in tara.
Cifre alarmante
Politia federala germana (BKA) a fost nevoita sa recunoasca faptul ca minorii ajunsi sub protectia autoritatilor germane tind sa dispara fara urma.
O investigatie efectuata de ziarul local Neue Osnabrucker Zeitung a scos in evidenta faptul ca numarul azilantilor minori care nu mai tin legatura cu autoritatile germane a ajuns sa fie aproape dublu fata de cel al tuturor refugiatilor disparuti fara urma in 2015.
In ianuarie, politia federala avea cunostinta de 4.749 de refugiati care nu mai puteau fi gasiti in tara, insa acestora li s-au mai adaugat alti 8.991 de minori neinsotiti disparuti din centrele de primire.
867 dintre ei avea varste sub 13 ani, in vreme ce restul se incadrau in etalonul 14-17 ani.
Zvonurile privind eventuala rapire a acestora de catre grupari mafiote specializate in traficul de persoane sunt contrazise de reprezentantii BKA, care sustin ca este exclus ca fenomenul sa aiba o asemenea amploare.
"In multe cazuri, nu e ca si cum copii ar fi plecat fara vreun plan. Unii au vrut sa isi... mai mult
Luni, 29 August 2016, ora 15:35
Guvernul Turciei da un ultimatum Bruxellesului fixand ca data limita luna octombrie pentru liberalizarea vizelor de calatorie pentru cetatenii turci, in caz contrar Ankara amenintand cu denuntarea acordului privind limitarea accesului refugiatilor in interiorul UE.
Declaratiile au fost facute de ministrul de Externe Mevlut Cavusoglu intr-un interviu acordat cotidianului german Bild. "Nu vreau sa vorbesc despre cel mai rau scenariu. Negocierile cu UE continua, dar a devenit clar ca ori vom aplica toate tratatele in acelasi timp, ori le vom suspenda pe toate", a explicat oficialul turc, citat de IB Times.
Discutiile in interiorul UE privind liberalizarea regimului de vize de calatorie pentru cetatenii turci sunt in intarziere din cauza nemultumirii exprimate de mai multe state cu privire la legislatia antiterorista promulgata recent de Ankara si la modul in care guvernul a reprimat lovitura de stat de luna trecuta.
Austria a fost primul stat european care a pus sub semnul intrebarii necesitatea acordarii unor avantaje politice Turciei, in contextul in care Ankara pare sa bata pasul pe loc in reformarea democratica a sistemului de guvernamant.
Ingrijorari privind negocierile UE-Turcia au fost sesizate si in randul altor guverne europene, Germania si Franta contestand, de asemenea, modul in care Ankara a decis sa reprime miscarea pucista din tara si stilul dur de a raspunde amenintarilor teroriste.
In acelasi timp, Turcia mizeaza pe controlul detinut in acest... mai mult
Marti, 16 August 2016, ora 11:27