Romania a alocat doar 14% din Produsul Intern Brut pentru protectia sociala in anul 2017, acesta fiind cel mai mic procent inregistrat de o tara membra UE si totodata la jumatate fata de media de 27,9% din PIB inregistrata la nivelul Uniunii, arata datele publicate vineri de Eurostat.
Comparativ, in 2017 procentul din PIB alocat pentru protectia sociala a fost de peste 30% in Franta (34%), Danemarca (32%) si Finlanda (31%).
Cand vine vorba de cheltuielile cu protectia sociala per capita, ajustate la puterea de cumparare (PPS), in 2017 existau diferente mari in randul statelor membre. Pe primele locuri, cu cele mai mari cheltuieli pe cap de locuitor, se situeaza Luxemburg (14.900 PPS), Danemarca (aproape 12.000 PPS), Germania, Austria si Franta (toate cu aproximativ 11.000 PPS). La polul opus sunt Bulgaria (2.800 PPS) si Romania (2.900 PPS).
Pe categorii de cheltuieli, in UE pensiile pentru limita de varsta si de urmas au reprezentat aproape 46% din totalul prestatiilor sociale. Ponderea acestor prestatii in suma totala este cea mai mare in Grecia (63%), Portugalia si Italia (ambele cu 58%), Romania si Cipru (ambele cu 56%), la polul opus fiind Irlanda (34%), Germania si Danemarca (39%) si Luxemburg (40%).
In schimb, cand vine vorba de ponderea ajutoarelor de somaj in prestatiile sociale totale, Romania este pe ultimul loc in UE in conditiile in care acestea au o pondere de doar 0,5% in prestatiile sociale, in timp ce in Irlanda detin aproape 9%.
De asemenea,... mai mult
Vineri, 22 Noiembrie 2019, ora 15:16
Cheltuielile pentru protectia sociala au reprezentat in Uniunea Europeana 28,2% din PIB in anul 2016, Romania fiind pe ultimul loc in UE la acest indicator, cu doar 14,6% din PIB, in comparatie cu peste o treime din PIB in Franta, Finlanda si Danemarca, arata datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistica (Eurostat).
La nivelul UE, ponderea cheltuielilor pentru protectie sociala in PIB a scazut usor de la 28,3% in 2011 la 28,2% in 2016, in timp ce in Romania aceasta s-a redus de la 16,5% in 2011 la 14,6% in 2016.
In Uniunea Europeana, cheltuielile pentru protectia sociala arata diferente majore intre statele membre. In 2016, cheltuielile pentru protectia sociala au reprezentat cel putin 30% din PIB in Franta (34%), Finlanda si Danemarca (ambele cu 32%), precum si in Austria, Belgia, Italia, Suedia si Olanda (toate cu 30%) . In contrast, cheltuielile pentru protectia sociala au reprezentat sub 20% din PIB in Romania, Lituania si Letonia (toate cu 15%), Irlanda (16%), Estonia si Malta (ambele cu 17%), Bulgaria si Slovacia (ambele cu 18%), Cehia, Cipru si Ungaria (toate cu 19%).
In 2016, cele mai ridicate cheltuieli din UE pentru protectia sociala per capita ajustate la puterea de cumparare (PPS) se inregistrau in Austria, Germania, Danemarca, Olanda si Franta, iar cele mai scazute in Romania, Bulgaria si Letonia.
In medie, in UE, pensiile de varsta si de supravietuitor au insemnat aproape 46% din totalul beneficiilor sociale in 2016 si au reprezentat... mai mult
Miercuri, 12 Decembrie 2018, ora 15:40
In Uniunea Europeana, cheltuielile pentru protectia sociala au reprezentat, in medie, 29% din PIB in anul 2015. Romania se afla si la acest capitol pe ultimul loc din UE, cheltuind numai 14,6% din PIB pentru protectie sociala, fata de peste o treime din PIB in Franta, Danemarca si Finlanda, arata datele publicate vineri de Eurostat.
De asemenea, daca la nivelul UE ponderea cheltuielilor pentru protectie sociala in PIB a crescut usor de la 28,6% din PIB in 2010 pana la 29% din PIB in 2015, in Romania s-a inregistrat o evolutie contrara, ponderea cheltuielilor pentru protectie sociala in PIB scazand de la 17,3% din PIB in 2010 pana la 14,6% din PIB in 2015.
In medie, in UE, pensiile de varsta si de supravietuitor au insemnat 45% din totalul beneficiilor sociale in 2015 si au reprezentat cea mai mare parte a beneficiilor de protectie sociala in aproape toate statele membre.
Ponderea pensiilor de varsta si de supravietuitor in totalul cheltuielilor pentru protectia sociala era cea mai mare in Grecia (65%), Italia si Portugalia (ambele cu 58%), Romania si Cipru (ambele cu 55%), la polul opus fiind Irlanda (33%), Luxemburg si Germania (ambele cu 39%).
In schimb, ponderea ocupata de ajutoarele de somaj in totalul cheltuielilor pentru protectie sociala in randul statelor membre varia intre mai putin de 0,7% in Romania si 12% in Irlanda. mai mult
Vineri, 08 Decembrie 2017, ora 13:56
Munca la negru continua sa fie un fenomen larg raspandit in Europa desi amploarea si perceptia problemei variaza de la o tara la alta, potrivit unui sondaj Eurobarometru efectuat in 28 de state membre si publicat luni de Comisia Europeana.
Sectoarele in care europenii lucreaza la negru cel mai mult sunt reparatiile si renovarile locuintelor (19 %), gradinarit (14 %), curatenie (13 %) si ingrijirea copiilor mici (12 %).
Reparatiile si renovarile locuintelor (29 %), reparatiile auto (22 %), curatenia locuintelor (15 %) si produsele alimentare (12 %) sunt cele mai solicitate bunuri sau servicii care implica munca la negru.
Letonia, Tarile de Jos si Estonia au cel mai mare procent de respondenti care lucreaza la negru (11 %). Cu toate acestea, exista diferente nationale importante cu privire la atitudinile si perceptiile cu privire la ceea ce inseamna munca la negru, precum si la natura si volumul serviciilor implicate.
Tarile in care respondentii spun ca ar avea cunostinta cel mai probabil despre persoane care ar munci la negru sunt Danemarca (59%), Olanda (55%), Grecia (54%), Slovenia (48%) si Letonia (46%), in timp ce printre tarile in care cei chestionati sustin ca este putin probabil sa cunoasca astfel de persoane se numara Malta, Romania (cu cate 20%) si Marea Britanie (15%).
Unul din zece europeni a cumparat bunuri care implica munca la negru
Potrivit sondajului Eurobarometru, aproximativ unul din zece europeni (11 %) admite ca, in anul precedent, a... mai mult
Luni, 24 Martie 2014, ora 17:00
Statele membre ale Uniunii Europene trebuie sa ofere prioritate investitiilor sociale pentru a sprijini cresterea economica si sa isi modernizeze sistemele de protectie sociala, a anuntat Comisia Europeana.
Aceasta schimbare ar conduce catre strategii mai performante de incluziune activa si o utilizare mai eficienta a bugetelor sociale.
Prin aceasta comunicare, statelor membre li se ofera orientari privind cele mai bune modalitati de a utiliza ajutorul financiar acordat de UE, in special prin Fondul social european, pentru a realiza aceste obiective.
CE se angajeaza sa monitorizeze indeaproape, in cadrul semestrului european, performantele sistemelor de protectie sociala ale statelor membre individuale si sa formuleze, acolo unde este cazul, recomandari specifice fiecarei tari.
"Investitiile sociale sunt esentiale daca dorim sa iesim din criza mai puternici, mai solidari si mai competitivi. In limita constrangerilor bugetare actuale, statele membre trebuie sa-si orienteze investitiile catre capitalul uman si coeziunea sociala.
Acest lucru este foarte important daca dorim sa realizam progrese reale in ceea ce priveste atingerea obiectivelor din strategia Europa 2020. Investitiile sociale realizate astazi ajuta statele membre sa evite plata unei facturi financiare si sociale mult mai mari maine", a declarat Laszlo Andor, comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune.
La ce se refera investitiile sociale
Pachetul... mai mult
Miercuri, 20 Februarie 2013, ora 15:55
Omul de afaceri George Soros a surprins audienta unei conferinte pe teme economoice din Berlin, printr-o scurta analiza a crizei zonei euro, care s-a dovedit a fi de o luciditate si simplitate geniale.
Asadar, George Soros a trecut in revista cauzele care au condus la criza actuala si masurile care nu fac decat sa amplifice problemele economice ale Europei. El a criticat mai ales pozitia deflationista a Bancii Centrale a Germaniei, care afecteaza cererea interna, esentiala pentru tarile aflate la periferia Uniunii, scrie BusinessInsider.
Iata cele mai relevante fragmente din discursul lui Soros:
Tratatul de la Maastricht este eronat in fundamentul sau, demonstrand failibilitatea autoritatilor, in conditiile in care slabiciunile acestui pact au fost bine cunoscute de catre cei care l-au gandit: stabileste o uniune monetara, fara o uniune politica. Ei au crezut ca atunci cand va fi nevoie, oamenii politici vor face pasii necesari si catre uniunea politica.
Insa euro mai are si alte defecte, de care "arhitectii" sai nu au fost constienti si care nu sunt intelese foarte bine nici in ziua de astazi.
In primul rand, nu exista mecanisme de sustinere sau de exit, iar tarile membre nu pot recurge la a printa bani pe banda rulanta. Astfel, tarile mai putin dezvoltate se afla in situatia unor state din lumea a treia care s-au indatorat intr-o valuta prea puternica.
In plus, Tratatul de la Maastricht presupune ca doar sectorul public este capabil sa produca... mai mult
Luni, 16 Aprilie 2012, ora 15:38
Uniunea Europeana (UE) a lansat o companie de sensibilizare cu privire la drepturile sociale, inspirata de circul social, ce acopera noua aspecte legate de munca, de la egalitatea de tratament intre barbati si femei, pana la excluziune sociala, saracie si diversitate, a anuntat Comisia Europeana. "Cand vine vorba despre protectie sociala, UE are reglementari foarte stricte. insa multi europeni nu stiu ce drepturi au si de aceea nu si le exercita. De exemplu, femeile continua sa castige cu 15% mai putin decat barbatii si au sanse mai mici de a ocupa posturi de conducere. UE se straduieste sa reduca aceste disparitati, insa in primul rand este necesar ca oamenii sa isi cunoasca drepturile", se arata in comunicat. In 2009, orasele europene vor gazdui evenimente folosind ca suport circul si avand ca tema aceste drepturi. Campania a fost inspirata de circul social, o miscare educationala care utilizeaza circul ca instrument de predare pentru tinerii cu tulburari de comportament. De exemplu, compania teatrala implicata in evenimentul care va avea loc la Lisabona lucreaza cu tinerii care au abandonat scoala. Pentru campania "Stiti ce poate face Europa sociala pentru dvs.?" au fost create afise si materiale video infatisand artisti de circ in situatii care ilustreaza drepturile sociale. "Folosind divertismentul pentru a prezenta aspecte atat de serioase, UE spera ca mesajele vor ajunge la toata lumea, de la scolari pana la pensionari", se mai arata in comunicatul Comisiei... mai mult
Marti, 10 Februarie 2009, ora 11:39