In programul de guvernare al cabinetului Florin Citu se specifica in mod clar un punct important: aderarea Romaniei la zona euro. Economistii nu dau insa sanse prea mari indeplinirii acestui obiectiv atat de important.
"Obiectivul principal al Romaniei il reprezinta cresterea convergentei reale cu economiile europene, prin atingerea unui PIB pe cap de locuitor la paritatea de cumparare standard de 85% din media UE 27, la orizontul anului 2024. Obiectiv specific: Convergenta reala se poate atinge in final prin adoptarea de catre Romania a monedei Euro. Un prim pas il reprezinta aderarea la ERM II ce ar reduce variabilitatea cursului de schimb, contribuind la stabilitatea monetara a Romaniei", se arata in programul de guvernare 2020-2024.
Economistii avertizeaza ca Romania are sanse aproape zero pentru a reusi o performanta pe care se chinuie sa o atinga de 13 ani, mai ales in conditiile in care doar in doi ani din 2007 incoace a reusit sa indeplineasca principalele conditii pentru a trece la urmatorul pas necesar adoptarii monedei europene.
"Va fi foarte greu, chiar imposibil, sa aderam la zona euro. Exista motive obiective, sunt acei indicatori in care trebuie sa ne incadram si in care nu ne-am incadrat decat in doi ani din 2007 incoace, cand am aderat la UE. Doar in 2015 si 2016 am indeplinit criteriile pentru trecerea la etapa de aderare la euro, in rest, niciodata nu au reusit sa indeplinim indicatorii. Calul de bataie pentru noi a fost intotodeauna inflatia,... mai mult
Joi, 24 Decembrie 2020, ora 00:05
Creditarea in zona euro a incetinit semnificativ luna trecuta, in timp ce masa monetara M3, care masoara cantitatea de bani in circulatie in zona euro, a scazut sub estimarile analistilor, arata datele unui studiu publicat de Banca Centrala Europeana (BCE), un semn ca inrautatirea perspectivelor economice afecteaza imprumuturile, transmite Reuters.
In ianuarie, creditele acordate gospodariilor au crescut cu 3,2% iar cele acordate companiilor au urcat cu 3,3%, fata de nivelul record de 4,3% din septembrie si de 3,9% in decembrie.
De asemenea, cresterea masei monetare M3, considerata drept un indicator al activitatii economice, a incetinit la 3,8% in ianuarie, de la 4,1% in decembrie, sub estimarile analistilor intervievati de Reuters care mizau pe o crestere de 4%.
Datele i-ar putea convinge pe oficialii Bancii Centrale Europene sa anunte o noua runda de imprumuturi ieftine catre institutiile financiare (TLTRO - operatiuni de furnizare de lichiditati pe termen lung) - unul dintre cele mai importante instrumente folosite in trecut pentru stimularea zonei euro.
Incetinirea cresterii economiei zonei euro, alaturi de incertitudinile legate de Brexit, si tensiunile comerciale globale au alimentat speculatiile privind noi masuri de stimulare ce ar urma sa fie anuntate de BCE in urmatoarele luni.
Speculatiile s-au accentuat dupa ce Benoit Coeure, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, a afirmat luna aceasta ca o noua runda de imprumuturi pe termen lung catre... mai mult
Miercuri, 27 Februarie 2019, ora 13:22
Cele sapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic sa adopte moneda euro, respectiv Romania, Bulgaria, Cehia, Croatia, Ungaria, Polonia si Suedia, prezinta in general o convergenta nominala considerabila, insa niciunul nu indeplineste toate conditiile formale pentru aderarea la zona euro, se arata in raportul de convergenta pe 2018 publicat miercuri de Comisia Europeana, raport care evalueaza progresele inregistrate de statele membre in directia aderarii la zona euro.
Potrivit concluziilor raportului, toate statele membre vizate indeplinesc criteriul privind finantele publice; Bulgaria, Cehia, Croatia, Ungaria si Suedia indeplinesc criteriul ratelor dobanzilor pe termen lung, in timp ce Bulgaria, Croatia, Polonia si Suedia indeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preturilor.
Niciunul dintre statele membre nu indeplineste criteriul privind cursul de schimb, deoarece niciunul nu este membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II).
Practic, inainte de a adera la zona euro, este necesar ca un stat membru sa participe la acest mecanism, fara sa cunoasca tensiuni grave, timp de cel putin doi ani.
"Comisia este dispusa sa colaboreze cu statele membre care s-au angajat sa se pregateasca pentru o aderare de succes la zona euro prin consolidarea propriilor sisteme economic si financiar. De exemplu, raportul nostru de convergenta arata ca Bulgaria indeplineste deja criteriile nominale de la Maastricht legate de... mai mult
Miercuri, 23 Mai 2018, ora 14:12
Bulgaria, tara care in prezent detine presedintia rotativa a UE, spera sa demareze in prima jumatate a acestui an procedura care sa ii permita aderarea la zona euro, a anuntat joi ministrul bulgar de Finante, Vladislav Goranov, transmit Reuters si AFP.
Goranov a dezvaluit ca Bulgaria va cere statelor din zona euro sa isi exprime obiectiile fata de o eventuala aderare a sa la ERM II (mecanismul ratelor de schimb - n. r.) pana la mijlocul anului. "Discutam in mod intens cu BCE si cu statele membre. Strategia noastra este ca vrem sa obtinem asigurari din partea lor ca vor privi pozitiv cererea noastra", a declarat Goranov la ceremonia care a inaugurat preluarea de catre Bulgaria a presedintiei rotative a UE.
"Cel mai probabil vom depune o cerere la BCE in primul semestru. Exista discutii intense la nivel de Guvern, Banca Nationala a Bulgariei si BCE. Trebuie mai intai sa obtinem un raspuns de la BCE", a precizat Goranov, subliniind ca Bulgaria indeplineste criteriile formale si nu prezinta niciun risc pentru zona euro.
"Bulgaria are o moneda stabila, o crestere de 4%, o rata a somajului scazuta. Suntem gata sa intram in anticamera euro", a apreciat la randul sau premierul bulgar Boiko Borissov.
Mecanismul ERM II prevede ca evolutia cursului de schimb al monedei unei tari candidate trebuie sa ramana intr-un interval de variatie de plus/minus 15% fata de un nivel central agreat, timp de doi ani inainte de adoptarea euro.
Cea mai saraca tara membra a UE, Bulgaria... mai mult
Joi, 11 Ianuarie 2018, ora 15:59
Zona euro primeste in continuare ajutor din partea Bancii Centrale Europene (BCE), care a decis sa extinda masurile neconventionale pana la finalul anului viitor. Insa nu va mai fi la fel de darnica ca pana acum.
Decizia a fost asteptata de statele membre ale uniunii monetare, caci actualul program de relaxare cantitativa (QE) se termina in martie 2017, potrivit The Guardian.
Acesta presupune achizitia de catre BCE de obligatiuni guvernamentale, cu scopul de a injecta lichiditati pe piata europeana si de a mentine la un nivel scazut dobanzile cu care se imprumuta tarile din zona euro.
Astfel, joi, BCE a transmis ca va continua sa cumpere pana la sfarsitul lunii martie 2017 obligatiuni guvernamentale in valoare de 80 de miliarde de euro pe luna, ca si pana acum, insa din aprilie pana la finalul anului viitor suma se va reduce la 60 de miliarde de euro.
De asemenea, dobanda de refinantare a fost mentinuta la zero la suta, iar dobanda la depozit a ramas la -0,4%, iin timp ce ...citeste mai departe despre "Zona euro primeste in continuare ajutor, dar BCE nu mai e la fel de darnica" pe Ziare.com mai mult
Joi, 08 Decembrie 2016, ora 17:00
3 decembrie este data la care ochii investitorilor sunt atintiti asupra Bancii Centrale Europene, institutia putand anunta o serie de noi stimuli injectati in economia zonei euro.
Presedintele BCE, Mario Draghi, este asteptat sa recurga la masuri complementare in politica monetara curenta, dupa ce Eurostat a facut publice datele privind inflatia din zona euro pe luna noiembrie, cifrele situandu-se sub nivelul asteptat de oficiali, relateaza International Business Times.
Cai diferite
O extindere a programului de relaxare cantitativa ar evidentia diferentele existente intre politica monetara a BCE fata de situatia din Statele Unite, unde Rezerva Federala este asteptata sa recurga curand la o crestere a dobanzii de referinta.
In ultimele saptamani, aceasta abordare diferita, dublata de comentariile usor nesigure ale lui Mario Draghi, a dus la o scadere semnificativa a monedei europene, pana la minimul ultimelor 7 luni, de 1,0566 USD/euro.
"Nu se intrevede un consens in piata pe ceea ce Mario Draghi ar trebui sa anunte in acest moment", remarca Carsten Brzeski, economist sef al ING.
BCE are la dispozitie doua cai prin care poate injecta capital in economia din zona euro.
Poate recurge la extinderea programului de reaxare cantitativa de 1 100 miliarde euro, programat sa se deruleze pana in septembrie anul viitor, ori poate sa reduca dobanda la depozitele bancare, situata in prezent la -0,2%.
Un euro mai slab
Previziunile mai multor analisti pornesc de... mai mult
Joi, 03 Decembrie 2015, ora 10:54
Banca Centrala Europeana a dat publicitati datele referitoarela efectele crizei in zona euro. Diferentele sunt alarmante pentru experti, acestea reflectand evolutii diferite in veniturile populatiei din tarile membre ale uniunii monetare.
Practic, intre 2009-2013, populatia din tarile afectate de criza datoriilor s-a confruntat cu o diminuare a veniturilor anuale, in vreme ce in tarile creditoare din zona euro, localnicii au trait mult mai bine, relateaza Reuters.
Irlandezii, saraciti peste noapte
Cei mai afectati de efectele crizei financiare au fost irlandezii, care s-au confruntat cu o scadere a veniturilor de aproximativ 18.000 de euro/persoana. Locul secund este ocupat de greci, cu pierderi de 17.000 de euro.
Topul perdantilor este completat de populatia Spaniei, unde criza a redus veniturile pe cap de locuitor cu aproximativ 13.000 de euro.
Prin contrast, germanii si olandezii au trait mai bine pe timp de criza decat in perioada anterioara, ori cel putin asta arata statistica BCE.
In Germania, venitul pe cap de locuitor s-a majorat cu 33.000 de euro, in vreme ce in Olanda a inregistrat un salt de 19.000 de euro, populatia din ambele tari beneficiind de o crestere a investitiilor financiare in perioada respectiva.
Datele prelucrate de analistii BCE ilustreaza si mai bine diferentele economice care predomina in zona euro, incepand cu economia Finlandei si mergand spre cea mai afectata tara din regiune: Grecia.
Pana la bani!
Prezentarea facuta... mai mult
Marti, 20 Octombrie 2015, ora 11:06
Zona euro a facut progrese spectaculoase spre iesirea din criza datoriilor din zona euro care afecteaza regiunea din decembrie 2009, a declarat vineri, la Davos, presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi.
"Progresele sunt spectaculoase. Este uimitor, daca se compara situatia actuala cu cea de acum cinci luni, zona euro se afla intr-o alta lume", a afirmat Draghi la Forumul Economic Mondial.
El a aratat ca s-au intamplat multe lucruri pozitive pe pietele financiare, bancile au mai mult capital, mai putine datorii si "sunt intr-o anumita masura imunizate fata de caracteristicile perverse ale crizei financiare".
"Daca va uitati la progresele referitoare la pactul bugetar, acum trei luni nici macar nu se punea o astfel de problema", a spus Draghi.
Intrebat despre depozitele masive constituite de banci la BCE dupa ce institutia le-a acordat imprumuturi pe termen de trei ani in valoare de aproape 500 de miliarde de euro, Draghi s-a declarat linistit.
"Nu poate fi altfel. Banii circula si revin la BCE" a spus presedintele BCE.
In ceea ce priveste circulatia acestor bani in economie, Draghi s-a referit la mai multe elemente.
"In primul rand, bancile care s-au imprumutat de la BCE sunt diferite de cele care au facut depuneri", a aratat Draghi.
El a adaugat ca piata obligatiunilor, extrem de tensionata pana acum, s-a redeschis intr-o anumita masura, astfel incat sunt anumite dovezi privind intrarea in sistemul financiar a unor miliarde de... mai mult
Vineri, 27 Ianuarie 2012, ora 19:31
Europa mai are inca de lucru pentru a stabiliza situatia financiara in zona euro, in pofida unor evolutii pozitive in Italia si Grecia, a estimat, sambata, presedintele american Barack Obama.
Obama s-a declarat incantat sa constate ca guvernele europene au luat in serio necesitatea de a rezolva criza datoriilor, a adaugat presedintele american in timpul unui summit din Hawai.
Dar "mai este inca de lucru in comunitatea europeana intr-un sens mai larg pentru a da asigurari ferme pietelor ca tari precum Italia vor putea finanta datoria lor", a avertizat el. mai mult
Duminica, 13 Noiembrie 2011, ora 08:51